Sarcina la 5 luni: simptome, dezvoltarea fătului și ecografia

Pe scurt

Luna a 5-a de sarcină (săptămânile 18–22) aduce adesea mai multă energie, o burtică vizibilă și primele mișcări sesizabile ale bebelușului. Tot în această etapă are loc morfologia fetală de trimestrul al doilea, o ecografie detaliată care evaluează organele fătului. Dacă ai sângerări sau dureri abdominale acute, cere imediat ajutor medical sau sună la 112.

A cincea lună de sarcină este considerată o perioadă mai liniștită și plăcută. Disconfortul intens resimțit poate în săptămâna 15 de sarcină a rămas în urmă, lăsând loc unei stări de bine. Te afli în plin trimestru al doilea și te poți bucura de haine lejere și de o alimentație hrănitoare.

Burtica ta în luna a cincea de sarcină

La 5 luni, burtica începe să fie clar vizibilă pentru cei din jur. Totuși, ea nu este încă atât de voluminoasă încât să îți limiteze mișcările de zi cu zi.

Uterul a continuat să urce deasupra bazinului încă din săptămâna 17 de sarcină. În această perioadă atingi și jumătatea drumului, anume în săptămâna 20 de sarcină, când forma rotunjită a abdomenului este evidentă.

Creșterea în greutate depinde de indicele de masă corporală (IMC) dinainte de sarcină. Pentru o femeie cu greutate normală, ritmul recomandat este de circa 0,4–0,5 kg pe săptămână în trimestrele 2 și 3, adică un total de 11–16 kg pe durata sarcinii. Pentru femeile supraponderale ritmul indicat este de aproximativ 0,28 kg pe săptămână, iar în caz de obezitate în jur de 0,22 kg pe săptămână.

Simptome frecvente la 5 luni de sarcină

Apetitul tău poate fi mai pronunțat acum, iar părul și unghiile tind să crească mai viguros datorită hormonilor. Pe măsură ce uterul se mărește, ligamentele se întind, proces resimțit încă din săptămâna 19 de sarcină ca o ușoară tensiune pelviană.

Printre manifestările firești se numără:

• arsurile la stomac (pirozis) și refluxul gastric;
• crampele musculare la gambe (cârceii) și apariția varicelor;
• picioarele și gleznele ușor umflate spre finalul zilei;
• constipația și balonarea;
• ușoare stări de amețeală la ridicarea bruscă în picioare;
• durerile lombare (de spate);
• pigmentarea pielii (închiderea la culoare a mameloanelor sau apariția liniei brune pe abdomen);
• congestia nazală (nas înfundat fără semne de răceală).

Pentru a ști ce este obișnuit și ce impune prudență, consultă diferențele de mai jos:

Dezvoltarea bebelușului la 5 luni

În jurul săptămânii 20, fătul măsoară aproximativ 14–19 centimetri de la creștet la șezut și cântărește circa 280–330 de grame.

Urechea internă și căile auditive, formate încă din săptămâna 18 de sarcină, îi permit să audă zgomotele din corpul tău și vocile familiare. Dezvoltarea musculară avansează rapid spre săptămâna 21 de sarcină, când reflexele devin tot mai sigure.

Pielea bebelușului este acoperită de vernix caseosa, o substanță ceroasă ce protejează pielea în lichidul amniotic. Pe corp apare și lanugo, un puf fin care cade de regulă înainte de termen. Fătul înghite lichid amniotic, își suge degetul și se mișcă activ.

Când începi să simți mișcările bebelușului?

Primele senzații sunt descrise adesea ca niște fâlfâiri discrete de aripi sau mici bule. Spre săptămâna 23 de sarcină, aceste atingeri devin lovituri clare.

La o primă sarcină, aceste bătăi sunt sesizate de regulă între săptămânile 18 și 20, uneori chiar între 20 și 22 de săptămâni. Dacă placenta este inserată pe peretele anterior (în față), ea atenuează mișcările, așa că le poți simți mai târziu. La o sarcină ulterioară, multe femei le recunosc mai devreme, din săptămânile 16–18.

Numărarea organizată a loviturilor începe de regulă din săptămâna 28 de sarcină (sau din săptămâna 26 în sarcinile cu risc). Totuși, conștientizarea tiparelor de mișcare este utilă de acum, iar dacă nu simți nimic după săptămâna 24, anunță medicul ginecolog.

Sarcina gemelară la 5 luni

Dacă porți gemeni, ambii bebeluși au o lungime apropiată de cea a unui făt unic, greutatea lor putând fi doar ușor mai mică. Această evoluție este firească într-o sarcină multiplă.

Expansiunea uterină, evidentă încă din săptămâna 16 de sarcină, solicită mai mult coloana și bazinul. Încearcă să te odihnești întinsă pe o parte (de preferat pe partea stângă) și folosește o pernă ergonomică de maternitate pentru a susține spatele și genunchii.

Mișcarea și alimentația în luna a cincea

Dacă nu ai interdicție din partea medicului, exercițiile ușoare sunt benefice. Menținerea unei greutăți adecvate ajută și la reducerea riscului de diabet gestațional (diabet de sarcină), analizat prin testul de toleranță la glucoză în jurul perioadei din săptămâna 24 de sarcină.

Activitățile sigure recomandate în mod curent includ:

• plimbările zilnice în ritm alert;
• înotul și gimnastica în apă;
• yoga prenatală sau pilates adaptat sarcinii;
• bicicleta staționară și exercițiile de mobilitate.

În alimentație, necesarul energetic crește cu doar circa 300 de calorii pe zi în trimestrul al doilea. Nu este nevoie să mănânci „pentru doi”, ci să prioritizezi mâncarea bogată în nutrienți:

• carne slabă, pește bine gătit termic și ouă fierte complet;
• lactate din lapte pasteurizat (iaurt, brânză proaspătă);
• leguminoase, cereale integrale și legume proaspete spălate riguros;
• semințe, nuci și ulei de măsline presat la rece.

Evită alcoolul, mezelurile crude sau nepreparate termic, brânzeturile moi din lapte nepasteurizat și peștele crud (sushi), pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare precum listerioza sau toxoplasmoza.

Controlul medical: morfologia fetală de trimestrul al doilea

Luna a 5-a aduce o investigație esențială: ecografia de morfologie fetală de trimestrul II, realizată între săptămânile 18 și 22 de sarcină.

Această verificare detaliată este la fel de eficientă dacă este programată spre săptămâna 22 de sarcină. Medicul analizează minuțios creierul, inima, coloana, membrele, rinichii, placenta și volumul de lichid amniotic.

În România, această ecografie poate fi decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul ginecolog aflat în contract cu casa, în limita fondurilor disponibile la clinica parteneră. Întreabă medicul din timp despre aceste formalități.

Când trebuie să iei legătura urgent cu medicul

Semnele neobișnuite nu trebuie trecute cu vederea, pentru a preveni complicațiile ce pot apărea spre săptămâna 25 de sarcină sau mai târziu.

Programează rapid un consult la medicul obstetrician sau la medicul de familie dacă observi:

• arsuri sau usturimi frecvente la urinare;
• febră ori frisoane;
• vărsături repetate care te împiedică să bei lichide;
• scurgeri vaginale abundente, apoase sau cu miros neplăcut;
• durere persistentă de spate ce nu cedează la repaus.

Apelează numărul unic de urgență 112 sau mergi direct la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU / camera de gardă de obstetrică) dacă te confrunți cu:

• sângerare vaginală abundentă (hemoragie);
• dureri abdominale violente sau crampe uterine intense și prelungite;
• stare de leșin, colaps sau amețeli severe cu pierderea echilibrului;
• scurgere bruscă și masivă de lichid amniotic (ruperea membranelor).

Înțelegerea ritmului în care crește bebelușul îți oferă liniște și te ajută să te pregătești pentru ceea ce urmează în săptămâna 24 de sarcină.