Keratoza actinică este o leziune precanceroasă aspră cauzată de soare, care se poate transforma uneori în carcinom spinocelular, nu bazocelular. Carcinomul bazocelular este deja o formă de cancer de piele, dar are o evoluție lentă.
Ambele afecțiuni pot fi tratate cu succes dacă mergi la medicul dermatolog din timp. În România, poți beneficia de un consult gratuit prin bilet de trimitere de la medicul de familie.
Carcinomul bazocelular este o formă de cancer de piele, în timp ce keratoza actinică este o leziune precanceroasă apărută după ani de expunere la soare. Pentru ambele probleme, depistarea timpurie și tratamentul corect sunt esențiale.
Pe lângă aceste modificări, este util să cunoști și alte semne benigne (inofensive) frecvente, cum ar fi un angiom de tip cherry, pentru a ști ce leziuni nu prezintă riscuri.
Cancerul de piele este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial. Majoritatea diagnosticelor sunt reprezentate de două tipuri principale: carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular.
Milioane de cazuri sunt diagnosticate anual, iar marea majoritate o reprezintă carcinoamele bazocelulare. Uneori, cancerul se dezvoltă din leziuni precanceroase, însă keratoza actinică este legată de carcinomul spinocelular, nu de cel bazocelular.
În continuare, îți explicăm pe înțelesul tău cum se manifestă fiecare afecțiune și cum se tratează.
Cuprins:
Keratoza actinică este o leziune a pielii considerată precanceroasă. Ea apare după expunerea îndelungată la radiațiile ultraviolete (UV), fie de la soare, fie de la aparatele de bronzat.
Spre deosebire de alte probleme cutanate severe pentru care pacienții caută detalii despre tratamente alternative pentru melanom, keratoza actinică se rezolvă de obicei prin proceduri dermatologice simple.
Afecțiunea este întâlnită frecvent odată cu înaintarea în vârstă. Studiile arată că afectează între 11% și 26% dintre adulții de peste 40 de ani, ajungând la 40%–60% la persoanele cu piele deschisă din regiunile foarte însorite.
Nu, keratoza actinică se poate transforma în carcinom spinocelular, nu în carcinom bazocelular. Carcinomul spinocelular pornește din celulele scuamoase, situate în stratul superior al pielii (epiderma).
Dacă leziunile suspecte apar pe buze și sunt tratate la timp, rata de supraviețuire a cancerului buzei este excelentă.
Riscul anual ca o singură leziune să se transforme în cancer este sub 0,1%. În schimb, pe durata întregii vieți, riscul total pentru o persoană cu leziuni multiple variază între 5% și 20%.
Carcinomul bazocelular este un cancer de piele care pornește din celulele bazale, aflate la baza epidermei. Aproximativ 80% dintre toate cazurile de cancer de piele sunt carcinoame bazocelulare.
Lăsată fără tratament mulți ani, tumora poate deveni un carcinom bazocelular avansat, necesitând intervenții mai complicate.
Există și neoplazii cutanate mult mai rare, precum un carcinom sebaceu, care se formează în glandele sebacee.
Carcinomul bazocelular este declanșat tot de radiațiile ultraviolete. Are o dezvoltare lentă și rareori se extinde în alte organe, însă poate afecta țesuturile învecinate dacă este ignorat.
Ambele leziuni apar de obicei pe zonele expuse des la soare:
Unele pete roșiatice de pe față pot fi confundate ușor cu episoade de rozacee, ceea ce poate întârzia diagnosticul.
De asemenea, este util să le deosebești de o keratoză seboreică, o excrescență complet benignă, foarte frecventă la adulți.
Keratozele actinice au de obicei dimensiuni mici, sub 6 milimetri. Pielea din acea zonă devine aspră la atingere, rugoasă sau solzoasă, asemănătoare unui glaspapir fin.
Culoarea variază: poate avea nuanța pielii tale sau poate fi roz, roșie, gri sau maronie. Uneori apar mâncărimi, usturime sau mici sângerări dacă o scarpini.
Dacă leziunile persistă pe buze, este util să cunoști diferențele dintre leziuni precanceroase ale buzelor și cancerul de buză. Când afectează buza inferioară, afecțiunea se numește cheilită actinică și necesită îngrijire dermatologică.
Carcinomul bazocelular poate arăta diferit de la un pacient la altul. Deși poate semăna cu simple umflături pe piele, el nu trece de la sine.
Cele mai frecvente semne includ:
Tabelul de mai jos te ajută să compari trăsăturile celor două leziuni:
| Semn sau simptom | Keratoză actinică | Carcinom bazocelular |
|---|---|---|
| Piele aspră, rugoasă sau solzoasă | Da | Da |
| Mâncărime sau sensibilitate locală | Da | Da |
| Sângerare la atingere sau scărpinat | Da | Da |
| Umflătură perlată sau translucidă | Nu | Da |
| Rană deschisă care nu se vindecă | Nu | Da |
| Aspect de cicatrice fără o rană anterioară | Nu | Da |
Radiațiile ultraviolete sunt cauza principală pentru ambele tipuri de leziuni. Lumina soarelui și solarul degradează treptat ADN-ul celulelor din piele.
Factorii de risc principali includ:
Aproximativ 20% dintre carcinoamele bazocelulare apar pe zone ferite de soare. În aceste situații pot interveni radioterapia făcută în trecut, expunerea la arsen sau afecțiuni genetice rare.
Diagnosticul începe printr-o consultație la dermatolog. Medicul examinează pielea cu un dermatoscop, un aparat optic cu lumină polarizată care mărește structurile microscopice ale leziunii.
Dacă o leziune ridică suspiciuni, medicul va efectua o biopsie cutanată. Procedura se face cu anestezie locală și constă în prelevarea unui fragment mic de piele pentru analiză de laborator.
Examinarea la microscop oferă diagnosticul cert și indică dacă leziunea a fost îndepărtată complet.
Medicul alege tratamentul în funcție de numărul leziunilor, mărimea lor și zona de pe corp unde au apărut.
Scopul principal este îndepărtarea completă a tumorii:
Ambele afecțiuni au o rată foarte mare de vindecare dacă sunt descoperite devreme. Totuși, pielea afectată de soare are nevoie de supraveghere continuă.
Unele keratoze pot dispărea temporar de la sine, însă riscul de reapariție este ridicat. Circa 60% dintre pacienți dezvoltă leziuni noi în decurs de un an.
Tratarea lor este importantă pentru a împiedica trecerea spre un carcinom spinocelular invaziv.
Peste 90% dintre cazuri se vindecă complet prin tratamentul inițial. Riscul ca tumora să reapară în aceeași zonă variază între 5% și 15%.
După tratament, controalele dermatologice periodice sunt esențiale pentru a verifica vindecarea și a observa din timp alte modificări pe piele.
Fă-ți o programare la dermatolog dacă observi o pată aspră care nu dispare, o leziune care sângerează sau o rană care nu se cicatrizează în 3–4 săptămâni.
În România, poți beneficia de un consult dermatologic decontat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ai nevoie doar de un bilet de trimitere eliberat de medicul de familie.
Dacă o leziune sângerează abundent și sângerarea nu se oprește prin compresie directă, mergi la cea mai apropiată cameră de gardă sau sună la numărul de urgență 112.
Pentru a-ți proteja pielea, folosește zilnic cremă cu factor de protecție solară SPF 50+, poartă pălărie la soare și mergi anual la medicul dermatolog pentru o dermatoscopie completă.
Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…
Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…
Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…
Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…
Pe scurt: Nu există suficiente dovezi științifice care să arate că acupunctura poate vindeca sau…
Pe scurt: Când ajuți o persoană cu anxietate socială, cel mai mult contează să îi…