Diabetul de tip 2 și înaintarea în vârstă: riscuri și prevenție

Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip 2 crește. Totuși, poți preveni aceste probleme printr-un tratament corect, analize periodice și mișcare zilnică. La vârstnici, țintele glicemiei sunt adesea adaptate pentru a evita scăderile periculoase ale zahărului din sânge.

Pe măsură ce trec anii, diabetul de tip 2 poate afecta vasele mari de sânge și nervii. Din acest motiv, persoanele mai în vârstă au un risc mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

De asemenea, pot apărea probleme la nivelul ochilor (retinopatie), al rinichilor (nefropatie) sau al nervilor de la picioare (neuropatie). Vestea bună este că monitorizarea atentă te ajută să îți păstrezi o viață activă și independentă.

Care sunt factorii de risc pentru complicații?

Există factori pe care nu îi poți influența, cum ar fi vârsta, sexul sau predispoziția din familie. Alți factori pot fi însă ținuți sub control prin tratament și un stil de viață echilibrat.

Evoluția afecțiunii se poate schimba pe măsură ce înaintezi în vârstă, fiind util să cunoști cum se manifestă diabetul de tip 2 după 50 de ani și la ce semnale trebuie să fii atent.

Riscul tău general depinde de mai multe aspecte:

• greutatea corporală și procentul de grăsime din corp;
• tensiunea arterială și nivelul colesterolului din sânge;
• obiceiurile zilnice, cum ar fi alimentația, fumatul și lipsa de mișcare;
• cât de bine reușești să ții sub control glicemia (zahărul din sânge).

Pentru a evalua controlul glicemiei, medicul îți recomandă testul HbA1c (hemoglobina glicată). Această analiză arată media glucozei din sânge din ultimele 2–3 luni.

La persoanele în vârstă, țintele HbA1c sunt adesea puțin mai permisive (de exemplu între 7,0% și 7,5% sau chiar mai mult la persoanele fragile). O glicemie scăzută prea agresiv poate duce la hipoglicemie (scăderea bruscă a zahărului din sânge), o stare foarte periculoasă care provoacă amețeli, confuzie și căzături.

Cum ții diabetul sub control în România?

În România, persoanele cu diabet beneficiază de Programul Național de Diabet Zaharat. Prin acesta, primești tratament medicamentos compensat, iar cu bilet de trimitere de la medicul de familie către medicul diabetolog, poți primi gratuit glucometru și teste pentru monitorizarea glicemiei acasă.

Pe lângă tratamentul prescris (pastile sau insulină), prevenția depinde de investigațiile făcute la timp. Iată calendarul analizelor esențiale pe care trebuie să le discuți cu medicul tău:

Ce obiceiuri zilnice te protejează?

Alegerile de zi cu zi te ajută să menții o glicemie stabilă și să previi complicațiile diabetului. Încearcă să urmezi aceste recomandări simple:

• Fă mișcare regulat: încearcă să acumulezi 150–300 de minute pe săptămână de activitate moderată (cum ar fi mersul alert) sau 75–150 de minute de activitate susținută. Adaugă și două sesiuni pe săptămână de exerciții pentru forță musculară.
• Adoptă o alimentație echilibrată: consumă legume proaspete, ciorbe fără exces de grăsime, leguminoase și cereale integrale. Un nutriționist-dietetician te poate ajuta cu un plan adaptat gusturilor tale.
• Îngrijește-ți picioarele zilnic: spală-le cu apă călduță, usucă bine pielea între degete și verifică dacă ai bătături, tăieturi sau roșeață.
• Renunță la fumat: fumatul îngustează vasele de sânge și crește mult riscul de amputație sau infarct.
• Dormi 7–8 ore pe noapte: odihna insuficientă dereglează hormonii care controlează apetitul și glicemia.

Când să mergi la medic

Mergi la medicul de familie sau la diabetolog dacă observi că glicemiile tale variază mult, dacă apar amorțeli sau furnicături în tălpi sau dacă ai o mică rană la picior care nu se vindecă.

Sună imediat la 112 dacă tu sau o persoană apropiată aveți următoarele semnale de alarmă:

• Semne de infarct: durere puternică sau senzație de presiune în piept, care poate radia spre braț, gât sau maxilar, însoțită de transpirație rece și sufocare.
• Semne de accident vascular cerebral (AVC): asimetrie a feței (gura căzută pe o parte), slăbiciune bruscă la un braț sau la un picior, dificultate în vorbire.
• Hipoglicemie severă: confuzie accentuată, pierderea echilibrului, convulsii sau pierderea cunoștinței (comă hipoglicemică).