Infecțiile respiratorii superioare: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt provocate aproape întotdeauna de virusuri. De regulă, simptomele trec de la sine în 7–10 zile cu odihnă, hidratare și tratamente simple pentru calmarea disconfortului. Antibioticele nu au niciun efect împotriva virusurilor și trebuie luate doar la recomandarea medicului, dacă se confirmă o infecție bacteriană.

Ce este infecția acută a căilor respiratorii superioare?

Dacă ai fost vreodată răcit, știi deja cum se manifestă o astfel de problemă. Este o infecție contagioasă a tractului respirator superior.

Această zonă include nasul, sinusurile, gâtul (faringele) și laringele (organul vorbirii, unde se află corzile vocale). Rinita, cunoscută de toți ca răceala obișnuită, este cea mai des întâlnită formă.

Care sunt cauzele infecțiilor respiratorii superioare?

Virusurile sunt vinovate pentru marea majoritate a acestor îmbolnăviri. Doar în aproximativ 10% până la 15% dintre cazuri cauza este bacteriană.

Virusuri frecvente

Cele mai multe infecții apar din cauza următoarelor virusuri:

• rinovirusurile (principala cauză a răcelilor)
• adenovirusurile
• enterovirusurile
• virusurile paragripale
• virusul sincițial respirator (VSR)

Bacterii

Bacteriile provoacă între 5% și 15% dintre cazurile de faringită acută la adulți și între 20% și 30% la copiii de vârstă școlară. Cel mai frecvent este streptococul de grup A (Streptococcus pyogenes).

Infecția faringiană provocată de acești germeni este cunoscută sub numele de angină streptococică și reprezintă una dintre puținele situații în care este justificat tratamentul cu antibiotice.

Tipuri de infecții respiratorii superioare

În funcție de zona cel mai tare inflamată, medicul poate pune unul dintre următoarele diagnostice:

O altă manifestare frecventă din această categorie este sinuzita, caracterizată prin inflamarea mucoasei din cavitățile paranazale.

• Rinita: inflamarea mucoasei din interiorul nasului, cu nas înfundat și secreții abundente. Poate fi infecțioasă (răceala clasică) sau alergică (la praf ori polen).
• Faringita: inflamarea părții din spate a gâtului, resimțită ca o arsură sau durere la înghițire.
• Amigdalita: inflamarea amigdalelor, care devin roșii, umflate și dureroase, uneori cu puncte albe de puroi.
• Laringita: inflamarea laringelui, care provoacă răgușeală, modificarea vocii sau chiar pierderea temporară a acesteia.

Răceală sau gripă? Cum le deosebești

Deși ambele sunt cauzate de virusuri respiratorii, gripa este o infecție a întregului organism și este considerabil mai agresivă decât o simplă răceală.

Dacă tusea devine persistentă și dureroasă în piept, este util să cunoști diferențele dintre bronșită și răceală pentru a ști când infecția a coborât spre căile respiratorii inferioare.

Care sunt simptomele unei infecții respiratorii?

Simptomele debutează de regulă în 1 până la 3 zile de la contactul cu o persoană bolnavă. Tabloul clinic include:

• nas înfundat (congestie nazală) și secreții nazale (rinoree)
• strănut și usturime în gât
• tuse uscată sau productivă
• dureri ușoare de cap și presiune la nivelul frunții sau pomeților
• stare generală de oboseală și febră ușoară

Cele mai multe simptome trec în 7 până la 10 zile. Tusea poate continua însă 2–3 săptămâni, iar uneori tusea post-infecțioasă poate dura între 3 și 8 săptămâni fără să indice neapărat o complicație gravă.

Cine prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire?

Virusurile respiratorii se transmit ușor prin picături microscopice răspândite prin tuse sau strănut, dar și prin atingerea mâinilor sau a clanțelor contaminate. Riscul este mai mare în următoarele situații:

• petreci mult timp în spații aglomerate sau slab aerisite (grădinițe, școli, birouri, transport public)
• suferi de afecțiuni cronice, precum astm sau rinită alergică
• ai un sistem imunitar slăbit sau urmezi tratamente cu corticosteroizi (cum este prednisonul)
• fumezi activ sau pasiv, deoarece fumul afectează căile respiratorii

Cum se stabilește diagnosticul?

Medicul de familie îți va pune întrebări despre simptome și îți va examina gâtul, nasul și urechile. De asemenea, îți va asculta plămânii cu stetoscopul pentru a exclude o afectare a căilor respiratorii inferioare.

Dacă gâtul este foarte roșu și există suspiciunea unei bacterii, medicul poate efectua un exudat faringian (test rapid din gât). Acest test arată în câteva minute dacă este prezent streptococul.

Cum se tratează infecțiile respiratorii superioare?

Deoarece majoritatea episoadelor sunt virale, tratamentul urmărește ameliorarea simptomelor și susținerea organismului în lupta cu boala.

Atenție la antibiotice: Antibioticele distrug doar bacteriile, nu și virusurile. Administrarea lor într-o răceală nu grăbește vindecarea, poate provoca efecte adverse digestive și favorizează apariția bacteriilor rezistente. Nu lua niciodată antibiotice fără prescripția medicului.

Măsurile recomandate pentru ameliorarea stării generale includ:

• Odihnă și lichide calde: ceaiurile, supele calde și apa ajută la fluidizarea secrețiilor și previn deshidratarea.
• Analgezice și antitermice: paracetamolul sau ibuprofenul ajută la scăderea febrei și calmează durerile de cap, de gât sau musculare. Discută cu medicul sau farmacistul despre dozele corecte.
• Decongestionante nazale: spray-urile sau picăturile cu substanțe vasoconstrictoare (cum sunt xilometazolina sau oximetazolina) desfundă rapid nasul. Folosește-le maximum 5–7 zile consecutive. Depășirea acestei perioade provoacă dependență de picături și inflamarea cronică a mucoasei nazale (rinită medicamentoasă).
• Spălături nazale cu apă de mare: soluțiile saline sau serul fiziologic curăță mecanic nasul și pot fi folosite în siguranță oricât de des este nevoie.
• Inhalații și gargară: inhalațiile cu aburi și gargara cu apă călduță și sare calmează iritația gâtului.

Cum poți preveni îmbolnăvirea?

Cea mai sigură metodă de protecție rămâne igiena atentă a mâinilor. Câteva măsuri simple reduc semnificativ riscul de infectare:

• spală-te pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai fost în spații publice
• evită să îți atingi ochii, nasul și gura cu mâinile nespălate
• tușește sau strănută în pliul cotului ori într-un șervețel de unică folosință
• aerisește încăperile de câteva ori pe zi, chiar și în sezonul rece
• stai acasă câteva zile când ești răcit, pentru a nu răspândi virusul colegilor de școală sau de serviciu

Când să mergi la medic

Majoritatea infecțiilor respiratorii se vindecă fără probleme. Totuși, este important să știi când este nevoie de un consult medical.

Programează o consultație la medicul de familie dacă:

• simptomele nu încep să se amelioreze după 7–10 zile sau se agravează brusc
• febra este mare și nu cedează la paracetamol ori ibuprofen
• ai dureri mari de gât, dificultăți la înghițire sau depozite albe pe amigdale
• durerile de cap sau senzația de presiune facială persistă și devin severe
• tusea se prelungește peste 3 săptămâni

Sună imediat la numărul de urgență 112 sau mergi la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă apar semne de gravitate:

• respirație dificilă, șuierătoare sau senzație acută de sufocare
• durere intensă sau apăsare puternică în piept
• buze sau unghii vinete ori albăstrui (semn de lipsă de oxigen)
• stare de confuzie, amețeală severă sau dificultate de trezire din somn