Cum ajuți o persoană cu anxietate socială: 5 pași utili

Pe scurt: Când ajuți o persoană cu anxietate socială, cel mai mult contează să îi validezi trăirile fără să o judeci. Oferă-i o prezență calmă, folosește tehnici simple de distragere a atenției și nu încerca să combați frica prin logică forțată. Dacă starea devine copleșitoare și îi blochează viața de zi cu zi, sprijinul unui medic sau psihoterapeut este pasul cel mai sigur.

Când cineva drag trece printr-un episod intens de neliniște, este firesc să vrei să intervii imediat. Totuși, spre deosebire de o problemă fizică evidentă, sănătatea mintală nu vine cu instrucțiuni simple de urmat.

Anxietatea socială reprezintă o teamă puternică de a fi judecat, privit insistent sau evaluat negativ de cei din jur. În astfel de clipe, bunele intenții pot fi umbrite de replici nepotrivite, care sporesc presiunea interioară.

Ce să eviți să spui în momentele critice

„Trebuie neapărat să te aduni!”

O astfel de remarcă accentuează sentimentul de vinovăție și stânjeneală. Îndemnul „calmează-te” nu funcționează, deoarece persoana afectată își dorește deja din răsputeri să se liniștească, dar sistemul ei nervos este blocat într-o reacție de alarmă.

„Nu mai fi caraghios! Toată lumea e ocupată cu viața proprie, nu stă nimeni să se uite la tine.”

Chiar dacă logic este un argument adevărat, anxietatea nu ține cont de rațiune în momentele de vârf. Minimizarea sentimentelor îi transmite celui drag că reacția lui este absurdă, izolându-l și mai mult.

„Dar de ce ești anxios?”

Această întrebare crește frustrarea. În toiul unei crize, persoana rareori poate identifica o cauză clară și logică. Insistența de a găsi o explicație pe loc poate agrava trăirile și poate favoriza apariția unor complicații ale anxietății pe termen lung.

1. Validează-i emoțiile

Acceptă starea prin care trece cel de lângă tine, fără să încerci să o corectezi pe loc prin explicații logice. Oferă-i căldură și răbdare.

Îi poți spune: „Înțeleg de ce te simți copleșit acum și rămân aici cu tine. Este doar anxietatea care încearcă să preia controlul, dar starea aceasta va trece”.

2. Întreabă cum se simte, nu de ce

Încurajează persoana să își descrie senzațiile fizice din corp (cum ar fi bătăile rapide ale inimii sau nodul în gât), fără să o judeci sau să o întrerupi.

Dacă simte nevoia să plângă, las-o să o facă. O astfel de eliberare emoțională reduce tensiunea acumulată în corp.

3. Folosește tehnici de distragere a atenției

Tehnicile de împământare senzorială (grounding), precum exercițiul 5-4-3-2-1 (numirea a 5 lucruri pe care le vede, 4 pe care le poate atinge, 3 pe care le aude, 2 pe care le miroase și 1 pe care îl poate gusta), reduc hiperactivarea sistemului nervos în crizele acute.

O plimbare scurtă sau un joc simplu de cuvinte ajută creierul să se decupleze de la spirala fricii. Pentru a crea o atmosferă plăcută acasă, poți încerca și uleiuri esențiale pentru anxietate ca metodă complementară de relaxare, fără a înlocui însă sprijinul medical sau psihoterapia.

4. Ai răbdare

Nu reacționa iritat și acordă-i timpului necesar să își facă efectul. Așteaptă ca vârful unei stări de panică să treacă înainte de a discuta despre ce s-a întâmplat.

Nu uita că stabilirea unor limite sănătoase este la fel de importantă, pentru a-ți păstra propriul echilibru psihic în timp ce oferi sprijin.

5. Folosește umorul cu blândețe

Râsul reduce nivelul de stres fiziologic prin relaxarea musculaturii, scăderea cortizolului (hormonul de stres) și scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac după momentul de amuzament.

O glumă blândă și caldă destramă tensiunea fără a lua în derâdere persoana dragă. Aceleași principii de empatie se aplică și atunci când vrei să afli cum să ajuți pe cineva care are depresie.

Când să mergi la medic

Dacă frica de situații sociale duce la izolare prelungită, refuzul de a merge la serviciu ori la școală sau apariția unor atacuri frecvente de panică, este timpul să ceri ajutor de specialitate. Primul pas este o vizită la medicul de familie, care poate elibera un bilet de trimitere către un medic psihiatru sau un psihoterapeut.

În România poți apela gratuit linia națională de sprijin psihologic pentru consiliere în momente dificile. Dacă persoana dragă trece printr-o criză severă cu senzație acută de sufocare, durere în piept sau gânduri de autovătămare, sună de urgență la 112.