Keratoconjunctivita atopică: de ce apare și cum se tratează

Pe scurt: Keratoconjunctivita atopică este o inflamație alergică severă și de lungă durată a ochilor și a pleoapelor. Ea apare cel mai des la adulții care au și dermatită atopică. Tratamentul prescris de medicul specialist previne afectarea vederii și leziunile corneei.

Prezentare generală a keratoconjunctivitei atopice

Keratoconjunctivita atopică (pe scurt, AKC) este o boală oculară inflamatorie gravă. Aceasta provoacă mâncărimi intense pe suprafața ochilor, pe pleoape și pe pielea din jurul lor.

Persoanele afectate au adesea ochii roșii, senzație puternică de arsură, lăcrimare, secreții și vedere neclară.

Boala apare cel mai frecvent la adulții cu vârste între 20 și 50 de ani care au dermatită atopică (eczemă). Bărbații au un risc mai mare decât femeile.

La baza afecțiunii stă atopia, o tendință genetică a organismului de a dezvolta reacții alergice exagerate.

Diferența dintre keratoconjunctivita atopică și keratoconjunctivita vernală

Keratoconjunctivita atopică și keratoconjunctivita vernală (VKC) sunt ambele boli oculare inflamatorii, dar au particularități clare:

• Vârsta de debut: AKC apare la adulți, în timp ce forma vernală afectează mai ales băieții și copiii mici.
• Zona afectată: AKC cuprinde mai ales pleoapa inferioară, pe când forma vernală afectează pleoapa superioară.
• Evoluția în timp: AKC persistă pe tot parcursul anului, în timp ce forma vernală este sezonieră și dispare de regulă la pubertate.

Aproximativ 5% dintre persoanele cu keratoconjunctivită atopică au avut în copilărie forma vernală.

Keratoconjunctivita atopică vs. conjunctivita alergică

Deși AKC este o formă de conjunctivită alergică, ea afectează și corneea (stratul transparent din fața ochiului), punând vederea în pericol.

Pentru a înțelege mai ușor diferențele dintre formele alergice de la nivelul ochilor, consultă tabelul de mai jos:

Cauzele keratoconjunctivitei atopice

Cauza principală este predispoziția atopică moștenită. Sistemul imunitar reacționează disproporționat la stimuli comuni din mediul înconjurător, cum ar fi praful, polenul sau acarienii.

Principalii factori de risc sunt:

• vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani;
• sexul masculin;
• prezența dermatitei atopice sau a astmului bronșic;
• un istoric de boli alergice în familie.

Este keratoconjunctivita atopică o boală rară?

Aproximativ 95% dintre pacienții cu AKC au și dermatită atopică. La nivel mondial, dermatita atopică afectează circa 2,6% din populație.

Totodată, până la 40% dintre cei care trăiesc cu dermatită atopică pot dezvolta această afectare oculară pe parcursul vieții.

Simptomele keratoconjunctivitei atopice

Semnele apar de regulă la ambii ochi. Ele persistă pe durata întregului an, dar iarna pot deveni mai intense din cauza aerului uscat și rece.

Simptomele cele mai frecvente includ:

• mâncărime oculară intensă și greu de calmat;
• pleoape roșii, umflate, uscate și cu scuame (cojițe);
• senzație de arsură sau de nisip în ochi;
• lăcrimare abundentă sau secreție albă, filamentoasă;
• vedere încețoșată și sensibilitate deranjantă la lumină (fotofobie).

Complicațiile posibile ale keratoconjunctivitei atopice

Frecatul viguros al ochilor este deosebit de periculos. Acest gest mecanic rănește suprafața oculară și accelerează complicațiile.

Printre complicațiile bolii se numără:

• eroziuni, leziuni sau ulcere pe cornee;
• cicatrice corneene care tulbură vederea;
• apariția keratoconusului (deformarea conică și subțierea corneei din cauza frecatului repetat);
• cataractă timpurie și infecții bacteriene sau virale;
• scădere permanentă a vederii.

Tratamentele cu picături care conțin corticosteroizi pot crește presiunea din interiorul ochiului. Acest efect poate duce la glaucom, o afecțiune care distruge nervul optic fără tratament adecvat.

Când să consulți un medic

Programează un consult la medicul de familie de la primele semne de inflamație oculară persistentă. Medicul îți va da un bilet de trimitere către oftalmolog și alergolog.

Durerile severe apărute brusc sau scăderea rapidă a acuității vizuale sunt considerate urgențe oculare ce necesită intervenție de specialitate fără întârziere.

Dacă ai o durere bruscă și violentă de ochi sau nu mai vezi clar dintr-odată, mergi imediat la camera de gardă a unui spital de oftalmologie sau sună la numărul de urgență 112.

Diagnosticul keratoconjunctivitei atopice

Medicul oftalmolog va examina globul ocular și interiorul pleoapelor cu ajutorul unui microscop special (biomicroscop cu lampă cu fantă).

În procesul de evaluare, medicul oftalmolog va exclude și alte afecțiuni inflamatorii ale marginilor pleoapelor, cum ar fi blefaroconjunctivita.

Descrie deschis când au debutat simptomele și dacă ai alergii cunoscute în familie. Medicul va diferenția AKC de alte afecțiuni similare pentru a alege schema de tratament potrivită.

Tratamentul keratoconjunctivitei atopice

Obiectivul terapiei este calmarea inflamației și protejarea corneei. În fazele ușoare se folosesc antihistaminice locale sau orale și comprese reci.

Pentru a reface filmul lacrimal și a preveni sindromul de ochi uscați, utilizarea picăturilor lubrifiante fără conservanți este adesea o măsură de bază.

Dacă inflamația este accentuată, medicul specialist poate prescrie soluții antiinflamatoare mai puternice:

• corticosteroizi topici (picături sau unguente), folosiți doar pe perioade scurte;
• imunomodulatoare locale, cum sunt picăturile cu ciclosporină sau unguentul cu tacrolimus.

Atenție: Nu cumpăra și nu folosi niciodată picături cu cortizon din proprie inițiativă, fără prescripție. Autotratamentul poate declanșa glaucom sau cataractă și poate agrava infecțiile oculare grave.

Poți preveni keratoconjunctivita atopică?

Predispoziția genetică nu poate fi înlăturată. Poți preveni însă puseele inflamatorii severe prin măsuri simple de igienă și protecție:

• limitează contactul cu alergenii cunoscuți (praf din casă, polen, blană de animale);
• poartă ochelari de soare cu filtru calitativ când ieși afară;
• spală-te bine pe mâini cu apă și săpun înainte de a atinge ochii;
• evită frecarea ochilor, oricât de intensă ar fi mâncărimea;
• folosește regulat tratamentul recomandat de medicul tău.

Viața cu keratoconjunctivita atopică

Fiind o afecțiune cronică, AKC cere răbdare și monitorizare regulată. Respectarea vizitelor la oftalmolog te ferește de pierderea acuității vizuale.

Adoptarea unor măsuri constante pentru sănătatea ochilor ajută la protejarea vederii și reducerea riscului de recidive.

Debutul precoce și o evoluție îndelungată necesită o colaborare strânsă între tine, medicul de familie, oftalmolog și alergolog. Un plan corect de îngrijire îți redă confortul zilnic.

Concluzie

Keratoconjunctivita atopică este o problemă oftalmologică serioasă, strâns legată de dermatita atopică. Deși nu se vindecă definitiv, aplicarea riguroasă a tratamentului previne complicațiile și îți protejează vederea pe termen lung.