Pe scurt: Deși riscul de accident vascular cerebral (AVC) crește odată cu înaintarea în vârstă și este cel mai mare după 70 de ani, acesta poate apărea în orice etapă a vieții, inclusiv la bebeluși și adulți tineri. La copii, cauzele sunt adesea malformațiile vasculare sau bolile congenitale de sânge, în timp ce la adulți predomină hipertensiunea, ateroscleroza și bolile de inimă. Recunoașterea rapidă a semnelor și apelul imediat la 112 sunt vitale la orice vârstă pentru a preveni dizabilitățile permanente.
Înțelegerea medicală a acestei afecțiuni s-a schimbat radical de-a lungul deceniilor, după cum relevă istoria accidentului vascular cerebral, ajungând astăzi la protocoale moderne de intervenție rapidă.
Un accident vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală majoră. Deși probabilitatea crește considerabil pe măsură ce îmbătrânești, AVC-ul nu este o boală exclusivă a persoanelor în vârstă.
Cauzele și modul de manifestare pot fi diferite în funcție de etapă. Din acest motiv, este important să știi la ce semne să fii atent în fiecare perioadă a vieții.
Riscul crește odată cu anii, deoarece în organism se acumulează treptat factori favorizanți: hipertensiunea arterială (tensiunea mare), nivelul crescut de colesterol sau diabetul.
Indiferent de vârsta pacientului, inițierea unui program adecvat de reabilitare internată după un accident vascular cerebral sporește considerabil șansele de redobândire a mobilității și autonomiei.
Aproximativ 38% dintre persoanele spitalizate din cauza unui AVC au vârsta sub 65 de ani (iar în România procentul este de circa 31,6%). Media de vârstă la debut este în jur de 74 de ani (circa 71 de ani la bărbați și 77 de ani la femei).
Statisticile arată că, între 30 și 74 de ani, accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente la bărbați. După vârsta de 75 de ani, acestea apar mai des la femei. Riscul relativ anual crește cu aproximativ 9% pentru bărbați și 10% pentru femei cu fiecare an suplimentar de viață.
La copii și tineri sub 18 ani, incidența este de 3 până la 25 de cazuri la 100.000 pe an, având frecvența maximă în prima lună de viață (perioada neonatală).
Accidentele vasculare perinatale apar înainte de naștere sau în primele 28 de zile de viață. Majoritatea sunt de tip ischemic, cauzate de întreruperea bruscă a circulației sângelui către o zonă a creierului.
Infarctul ischemic arterial reprezintă peste 80% din cazuri. Restul sunt provocate de cheaguri venoase sau de hemoragii (sângerări) în interiorul creierului.
Un AVC apărut între 28 de zile și 18 ani este considerat pediatric, băieții sub 5 ani având un risc ușor mai ridicat.
Recunoașterea timpurie a semnelor specifice unui accident vascular cerebral la copii este crucială pentru a preveni dizabilitățile pe termen lung.
Principalii factori de risc la copii includ:
La adulții tineri (18–45 de ani), aproximativ 70%–80% dintre cazuri sunt ischemice, iar 20%–30% sunt hemoragice. Numărul cazurilor la această grupă de vârstă este în creștere pe fondul sedentarismului, fumatului și obezității.
În plus, utilizarea contraceptivelor orale combinată cu fumatul sau modificările din sarcină pot crește riscul de tromboză venoasă cerebrală, o cauză vasculară importantă la femeile tinere.
După vârsta de 65 de ani, accidentele vasculare ischemice devin predominante. Ele sunt strâns legate de ateroscleroză (îngustarea arterelor) și afecțiuni cardiace, mai ales fibrilația atrială (o tulburare de ritm a inimii).
Rigidizarea arterelor poate provoca și afecțiuni circulatorii vertebrobazilare, care reduc fluxul de sânge spre trunchiul cerebral.
Leziunile vasculare repetate din creier pot duce în timp la instalarea demenței vasculare. De asemenea, vârstnicii au un risc crescut de a suferi un al doilea AVC în primii doi ani de la primul eveniment.
Cele mai vizibile diferențe apar între bebeluși și adulți. Dacă durerea bruscă și extrem de severă indică o ruptură vasculară, poate fi necesar de urgență tratamentul chirurgical sau endovascular al anevrismului cerebral.
Vertijul sever și tulburările de echilibru pot semnala un accident vascular cerebral posterior. O durere violentă de cap, apărută ca un trăsnet, poate sugera o hemoragie subarahnoidiană.
| Grupa de vârstă | Cauze majore | Semne și simptome frecvente |
|---|---|---|
| Nou-născuți și sugari | Complicații la naștere, trombofilii congenitale, malformații vasculare | Convulsii, apnee (pauze în respirație), letargie, folosirea unei singure mânuțe |
| Copii și adolescenți | Boli de inimă congenitale, siclemie, infecții severe, traumatisme la nivelul gâtului | Asimetrie facială bruscă, slăbiciune pe o parte, dificultăți de vorbire, crize convulsive |
| Tineri (18–45 ani) | Disecție de arteră, consum de anticoncepționale și fumat, droguri, factori genetici | Amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, cefalee intensă |
| Vârstnici (>65 ani) | Hipertensiune arterială, fibrilație atrială, ateroscleroză, diabet zaharat | Slăbiciune musculară, asimetrie facială, confuzie, pierderea echilibrului, tulburări de vorbire |
La adulți, reține testul rapid FAST:
La vârstnici, recuperarea poate fi încetinită de bolile asociate. În schimb, creierul copiilor are o plasticitate remarcabilă, adaptându-se mult mai ușor după o leziune.
Deși copiii pot rămâne cu deficite motorii sau de învățare, aproximativ 27% dintre ei se recuperează complet, iar alți 28% rămân doar cu sechele ușoare.
Tratamentul de urgență este similar: dizolvarea cheagului (tromboliză) sau extragerea mecanică a acestuia în cazul AVC-ului ischemic, respectiv intervenție neurochirurgicală sau hemostatică în cel hemoragic. Pe termen lung, la copii se corectează cauzele genetice sau cardiace, iar la adulți se monitorizează tensiunea arterială, ritmul cardiac și colesterolul.
Anomaliile congenitale nu pot fi întotdeauna prevenite. Totuși, administrarea de vitamina K la naștere previne sângerările neonatale, iar evitarea fumatului și a alcoolului în sarcină scade riscurile vasculare pentru copil.
Prin controlul periodic al tensiunii arteriale și al glicemiei la medicul de familie. Persoanele cu fibrilație atrială trebuie să urmeze cu strictețe tratamentul anticoagulant prescris de medicul cardiolog.
Un accident vascular cerebral poate apărea la orice vârstă, însă cauzele diferă: anomalii structurale la tineri și boli vasculare cronice la vârstnici. Menținerea unui stil de viață activ și tratarea din timp a afecțiunilor cronice reduc substanțial acest pericol.
Dacă observi la tine sau la cineva din jur chiar și unul singur dintre semnele testului FAST (asimetria feței, slăbiciune la nivelul unui braț, dificultate de vorbire), sună imediat la numărul de urgență 112. Nu aștepta să treacă de la sine și nu merge pe cont propriu la spital.
La bebeluși și copii mici, mergi de urgență la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) de pediatrie dacă apar convulsii, somnolență marcată inexplicabilă sau dacă micuțul își mișcă doar o parte a corpului. Pentru prevenție și monitorizarea tensiunii sau a altor factori de risc cardiovascular, programează o consultație la medicul de familie.
Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…
Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…
Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…
Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…
Pe scurt: Nu există suficiente dovezi științifice care să arate că acupunctura poate vindeca sau…
Pe scurt: Când ajuți o persoană cu anxietate socială, cel mai mult contează să îi…