Hemoragia intracraniană (HIC) se referă la sângerarea acută din interiorul craniului sau creierului. Este o urgență care poate pune viața în pericol. Trebuie să mergi imediat la spital sau să suni la 112 dacă crezi că tu sau cineva cunoscut are o hemoragie intracraniană.
Cuprins:
Care sunt tipurile de HIC?
Există patru tipuri de HIC:
- hematom epidural
- hematom subdural
- hemoragie subarahnoidiană
- hemoragie intracerebrală
Hematom Epidural
Un hematom este o acumulare de sânge, sub formă de cheag sau minge, în afara unui vas de sânge. Hematomul epidural apare când sângele se acumulează între craniu și învelisul exterior al creierului.
De obicei, urmează o leziune la nivelul capului, de obicei cu o fractură de craniu. Sângerarea sub presiune mare este o caracteristică importantă. Dacă ai un hematom epidural, poți să îți pierzi temporar conștiința și apoi să o recâștigi.
Hematom Subdural
Un hematom subdural este o acumulare de sânge pe suprafața creierului.
De obicei, apare ca urmare a unei mișcări rapide înainte a capului, care se oprește brusc, cum ar fi într-un accident de mașină. Totuși, poate semnala și abuzuri la copii, fiind același tip de mișcare pe care o experimentează un copil când este zguduit.
Hematomul subdural este mai frecvent la persoanele vârstnice și la cele care au un istoric de consum excesiv de alcool.
Hemoragie Subarahnoidiană
Hemoragia subarahnoidiană apare atunci când există sângerare între creier și țesuturile subțiri care acoperă creierul. Aceste țesuturi se numesc meninge. Cauza cea mai frecventă este un traumatism, dar poate fi și din ruperea unui vas de sânge major din creier, cum ar fi în cazul unui anevrism intracerebral.
O durere de cap bruscă și severă apare de obicei înainte de o hemoragie subarahnoidiană. Simptomele tipice includ, de asemenea, pierderea conștiinței și vărsături.
Hemoragie Intracerebrală
Hemoragia intracerebrală apare atunci când există sângerare în interiorul creierului. Este cel mai frecvent tip de HIC care apare în urma unui accident vascular cerebral. De obicei, nu este cauzată de o leziune.
Un semn de avertizare important este apariția bruscă a unui deficit neurologic, adică o problemă în funcționarea creierului. Simptomele progresează pe parcursul câtorva minute sau ore. Acestea includ:
- dureri de cap
- dificultăți de vorbire
- greață
- vărsături
- pierdere a conștiinței
- slăbiciune într-o parte a corpului
- tensiune arterială crescută
Cine este expus riscului de HIC?
Majoritatea HIC-urilor sunt cauzate de o leziune la cap. Orice activități sau alegeri de stil de viață care te expun unui risc de accidentare a capului pot duce la HIC.
Factorii care îți cresc riscul includ:
- istoric familial de HIC
- consum excesiv de alcool
- hipertensiune
- fumat
- consumul anumitor droguri, inclusiv amfetamine, cocaină și MDMA (cunoscut și ca „ecstasy”)
- efort fizic extrem
Care sunt simptomele HIC?
Semnele și simptomele HIC variază în funcție de tipul acestuia, dar de obicei includ:
- o durere de cap bruscă și severă
- o durere de cap asociată cu o lovitură recentă la cap
- o durere de cap ușoară și de lungă durată
- o durere de cap însoțită de rigiditate la nivelul gâtului
- confuzie
- somnolență
- vărsături de mai mult de două ori într-o perioadă de 24 de ore
- crize
- comă
HIC la copii
Hemoragia intracraniană la copii poate indica abuz asupra copilului. Leziunea poate fi cauzată de o lovitură la cap sau de zguduitul copilului. Aceasta poate duce la leziuni cerebrale grave cauzate de zguduituri (cunoscut anterior sub denumirea de „sindromul copilului zguduit”). Aceasta este o afecțiune care apare atunci când zguduirile violente duc la leziuni cerebrale grave la copii.
Alte semne de abuz asupra copilului includ:
- capul umflat
- hemoragii retinale
- vărsături
- crize
- pierdere a conștiinței
- fracturi ale brațelor și picioarelor de vârste diferite
Copiii sub 12 luni pot dezvolta un fontanel umflat, sau locul moale de pe cap.
Raportează imediat orice suspiciune de abuz asupra copilului sunând la 112 sau la 1-800-4-A-CHILD (1-800-422-4453).
Cum se diagnostichează HIC?
Primul pas pe care îl va face medicul pentru a diagnostica HIC este o tomografie computerizată (CT) a capului. O tomografie CT poate arăta anomalii ale creierului, cum ar fi umflarea sau cheaguri.
Tomografia CT poate să nu arate niciun semn de HIC. Dacă simptomele continuă, medicul tău poate alege să facă o puncție lombară pentru a testa lichidul care protejează coloana vertebrală și creierul.
Care sunt tratamentele pentru HIC?
Hemoragia intracraniană este o urgență medicală. Supraviețuirea depinde de tratament imediat.
Poate fi necesar să se efectueze o operație pentru a elibera presiunea asupra craniului. Se poate realiza o gaură mică în craniu pentru a elibera sângele. O gaură mai mare sau îndepărtarea unei părți din craniu poate fi necesară pentru a îndepărta un cheag de sânge.
Medicamente
Următoarele medicamente pot fi necesare:
- steroizi pentru a reduce umflarea
- anticoagulante pentru a reduce coagularea
- medicamente pentru crize
- medicamente pentru a contracara orice substanțe care subțiază sângele și pe care le-ai luat
- medicamente pentru tensiune arterială
Care sunt complicațiile asociate cu HIC?
Hemoragia intracraniană poate duce la oricare dintre următoarele complicații:
- crize
- paralizie
- dureri de cap
- probleme de dezvoltare ale creierului la copii
- pierdere a memoriei
- amețeli
- dificultăți de concentrare
Cum pot preveni HIC?
Acțiuni preventive de bază care pot ajuta la evitarea leziunilor la cap includ:
- Poartă întotdeauna o cască când mergi cu bicicleta, motocicleta, skateboard-ul sau trotineta.
- Poartă întotdeauna centura de siguranță.
- Dacă ești vârstnic, încearcă să eviți căderile.
- Sună la 112 sau la 1-800-4-A-CHILD (1-800-422-4453) pentru a raporta orice suspiciune de abuz asupra copilului.
Care este prognoza pe termen lung?
Prognoza depinde de severitatea hemoragiei și de cât de repede primești îngrijiri medicale. Amintește-ți, HIC este o afecțiune care pune viața în pericol.
În funcție de severitatea hemoragiei, drenarea unui hematom poate duce la recuperare. Uneori, este necesar să urmezi terapie fizică sau ocupațională pentru a te ajuta să revii la activitățile normale.