AVC posterior: cauze, semne de alarmă și recuperare

Pe scurt: Un AVC posterior apare atunci când un vas de sânge din spatele creierului se blochează brusc. El provoacă adesea amețeli severe, pierderea echilibrului și tulburări bruște de vedere. Este o urgență medicală critică: sună imediat la 112, deoarece tratamentul pentru dizolvarea cheagului este eficient doar în primele ore de la debut.

Un accident vascular cerebral (AVC) posterior se produce atunci când fluxul de sânge este întrerupt în arterele din partea din spate a capului. Acest tip de AVC afectează zone vitale, precum trunchiul cerebral, cerebelul (creierul mic) și lobii occipitali responsabili de vedere.

Deoarece aceste regiuni ale creierului controlează vederea, coordonarea mișcărilor, respirația și ritmul inimii, urmările pot fi foarte grave fără un ajutor medical imediat.

Tipuri de accidente vasculare cerebrale posterioare

Medicii clasifică aceste accidente vasculare în funcție de vasul de sânge afectat și de zona din creier implicată:

• Ocluzia arterei bazilare: blocarea arterei principale care alimentează trunchiul cerebral. Fără tratament rapid de redeschidere a vasului (recanalizare), mortalitatea poate depăși 80%–85%, dar scade la aproximativ 30%–40% dacă fluxul de sânge este restabilit la timp.
• Infarctul medular lateral (sindromul Wallenberg): apare prin blocarea arterei cerebeloase inferioare posterioare sau a arterei vertebrale, afectând partea laterală a bulbului rahidian (trunchiul cerebral).
• Sindromul vertebro-bazilar: apare când fluxul de sânge scade temporar sau brusc în arterele posterioare, uneori declanșat de mișcări bruște ale gâtului care comprimă artera vertebrală.

Cât de frecvente sunt accidentele vasculare cerebrale posterioare?

Accidentele vasculare cerebrale posterioare reprezintă aproximativ 20% până la 25% din totalul AVC-urilor ischemice (cele produse prin înfundarea unui vas de sânge). Ele sunt urgențe frecvente în spitalele de urgență și în secțiile de neurologie.

Cauzele unui accident vascular cerebral posterior

Un AVC posterior se declanșează atunci când o arteră se îngustează, se blochează complet sau este lezată. Printre cauzele cele mai frecvente se numără:

• Ateroscleroza: depunerea de grăsimi și calcar pe pereții arterelor, care duce la îngustarea lor treptată.
• Ocluzia arterială: blocarea directă a vaselor din circulația posterioară, cum sunt arterele vertebrale sau artera bazilară.
• Embolia de cauză cardiacă: un cheag format în inimă (frecvent din cauza fibrilației atriale) care pornește prin sânge și blochează o arteră cerebrală.
• Disecția de arteră vertebrală: o ruptură fină în peretele interior al arterei, apărută după un traumatism la nivelul gâtului sau chiar spontan.
• Vasculita: inflamația pereților vasculari, care micșorează calibrul vaselor de sânge.
• Afecțiuni vasculare rare: displazia fibromusculară sau boala Moyamoya, care modifică structura vaselor și împiedică trecerea normală a sângelui.

Malformații vasculare

Malformațiile vasculare sunt legături anormale congenitale între artere și vene, cum ar fi malformațiile arteriovenoase sau anevrismele cerebrale. Aceste puncte slabe se pot rupe provocând o sângerare (AVC hemoragic) sau pot favoriza formarea de cheaguri locale.

Simptomele unui accident vascular cerebral posterior

Spre deosebire de alte tipuri de AVC, cel posterior poate fi mai greu de recunoscut la început, deoarece nu provoacă întotdeauna paralizia clasică a unei jumătăți de corp. Simptomele apar brusc:

• Vertij sever: senzație intensă de învârtire sau plutire, adesea cu greață și vărsături.
• Pierderea echilibrului și a coordonării (ataxie): instabilitate la mers sau incapacitatea de a sta pe picioare.
• Tulburări de vedere: vedere dublă (diplopie), vedere încețoșată sau pierderea parțială a câmpului vizual.
• Dificultăți de vorbire și înghițire: vorbire neclară (dizartrie) sau senzație de sufocare la înghițit.
• Durere de cap acută: cefalee puternică apărută brusc, frecvent în zona cefei.
• Amorțeli sau slăbiciune pe ambele părți ale corpului: scăderea forței musculare la ambele brațe sau picioare.
• Sindromul „locked-in”: o complicație severă în care persoana rămâne complet conștientă, dar nu poate mișca niciun mușchi în afară de privirea pe verticală.

Pentru identificarea rapidă, medicii recomandă protocolul BE-FAST: B (Balance – pierderea bruscă a echilibrului), E (Eyes – tulburări bruște de vedere), F (Face – căderea unei jumătăți a feței), A (Arms – slăbiciune la un braț), S (Speech – vorbire împleticită sau neclară), T (Time – timp critic, sună imediat la 112).

Opțiuni de tratament pentru un accident vascular cerebral posterior

Fiecare minut contează. În primele ore de la apariția primelor simptome se poate administra tromboliza intravenoasă, un tratament perfuzabil care ajută la dizolvarea cheagului de sânge.

Dacă un vas mare este înfundat, medicii intervenționiști pot realiza o trombectomie mecanică, extrăgând direct cheagul cu ajutorul unui cateter subțire.

Ulterior, medicul neurolog prescrie tratament cronic: medicamente care împiedică lipirea trombocitelor (antiagregante), anticoagulante sau tratamente pentru controlul tensiunii arteriale și al colesterolului.

Prevenția secundară este vitală pentru a opri recurența accidentului vascular:

• renunțarea completă la fumat;
• alimentație echilibrată, cu puțină sare și grăsimi saturate;
• menținerea unei activități fizice regulate, conform recomandării medicului;
• monitorizarea strictă a tensiunii arteriale și a glicemiei (zahărul din sânge).

Cât durează recuperarea după un AVC posterior?

Reabilitarea medicală trebuie începută cât mai curând posibil, chiar din spital:

• Faza acută (primele săptămâni): creierul începe să se refacă, iar pacientul face primii pași alături de kinetoterapeut și logoped.
• Faza subacută (până la 6–12 luni): progresele continuă prin exerciții zilnice de reeducare a mersului și a echilibrului.
• Recuperarea pe termen lung: îmbunătățirile pot continua și după primul an, chiar dacă ritmul este mai lent.

În România, după externare, medicul de familie poate elibera o trimitere către medicul specialist de recuperare fizică, prin care poți beneficia de ședințe de kinetoterapie și fizioterapie decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Prognoza unui accident vascular cerebral posterior

Șansele de vindecare depind de mărimea arterei afectate și de viteza cu care s-a ajuns la spital. Rata de mortalitate la 30 de zile pentru cazurile mai ușoare de AVC posterior poate fi mică, în jur de 3,6%. În schimb, ocluzia netratată a arterei bazilare rămâne extrem de periculoasă, depășind 80% mortalitate.

Când să mergi la medic

Un accident vascular cerebral este o urgență medicală de gradul zero. Sună la 112 la primul semn de vertij brusc, tulburări de vedere, vorbire îngreunată sau pierdere de echilibru. Nu aștepta ca simptomele să treacă de la sine și nu conduce spre spital cu mașina personală; echipajul de pe ambulanță poate alerta din timp secția de urgență (UPU).

După stabilizare, ține legătura cu medicul de familie și medicul neurolog pentru ajustarea tratamentului cronic și obținerea biletelor de trimitere necesare recuperării medicale.