Operația în mielomul multiplu: când este indicată

Mielomul multiplu este un tip de cancer care se dezvoltă în măduva osoasă, afectând celulele plasmatice (un tip de globule albe). Pe măsură ce boala avansează, celulele anormale slăbesc structura oaselor din întreg corpul.

Tratamentul de bază include chimioterapie, terapii țintite și imunoterapie. Cu toate acestea, când oasele devin fragile sau se fracturează, echipa medicală poate recomanda intervenția chirurgicală.

Chirurgia pentru boala osoasă cauzată de mielomul multiplu

Chirurgia nu tratează mielomul multiplu în sine, dar este utilă pentru gestionarea leziunilor scheletului. Durerea și slăbirea oaselor pot fi intense, adesea comparabile cu modul în care se simt metastazele osoase.

Peste 80% dintre persoanele diagnosticate dezvoltă complicații osoase pe parcursul bolii. Printre acestea se numără:

• Subțierea oaselor (osteoporoză severă).
• Leziuni osoase litice (mici cavități sau „găuri” în os apărute prin distrugerea țesutului sănătos).
• Fracturi pe os patologic (oase care se rup la traumatisme minore sau chiar la mișcări obișnuite).
• Compresia măduvei spinării din cauza tasării vertebrelor.
• Slăbiciune musculară și senzație persistentă de amorțeală în membre.

Operația nu prelungește direct durata vieții, dar reduce durerea și îți redă mobilitatea. În funcție de problemă, medicul ortoped sau neurochirurg poate alege una dintre următoarele opțiuni:

• Fixare internă: Oasele lungi fracturate (cum ar fi femurul sau humerusul) sunt stabilizate mecanic cu tije metalice, plăci și șuruburi.
• Artroplastie: Înlocuirea unei articulații distruse (adesea șoldul sau umărul) cu o proteză artificială.
• Cifoplastie și vertebroplastie: Proceduri minim invazive pentru vertebre tasate sau fracturate. În vertebroplastie, medicul injectează un ciment special direct în vertebră. În cifoplastie, se introduce mai întâi un balonaș care este umflat pentru a reda înălțimea vertebrei, iar apoi cavitatea este umplută cu ciment.

Chirurgia pentru îndepărtarea plasmacitomului solitar

Plasmacitomul solitar este o formă localizată de boală, în care celulele anormale formează o singură formațiune tumorală într-un os. Fără tratament adecvat, acesta poate evolua în timp spre mielom multiplu.

Pentru a monitoriza boala înainte și după operație, medicii recomandă investigații imagistice și analize de sânge pentru mielom multiplu.

Riscul ca un plasmacitom solitar să progreseze spre mielom multiplu în decurs de 3 ani este între 10% și 60%, în funcție de prezența altor celule anormale în măduvă.

Tratamentul principal pentru această tumoră solitară este radioterapia. Totuși, când tumora pune în pericol stabilitatea osului sau apasă pe nervi, se recurge la îndepărtarea ei chirurgicală.

Conform studiilor de specialitate, mediana de supraviețuire după intervenție chirurgicală a fost de 112 luni, crescând la 132 de luni atunci când operația a fost asociată cu radioterapia.

Riscurile intervențiilor chirurgicale

Orice operație implică riscuri, mai ales la o persoană cu mielom multiplu, al cărei sistem imunitar este adesea slăbit. Printre principalele complicații posibile se numără:

• Infecții la locul operației.
• Sângerări mai mari în timpul intervenției.
• Vindecare întârziată a osului (pseudoartroză).
• Slăbirea sau deplasarea implanturilor metalice din cauza calității scăzute a osului.

Înainte de orice intervenție, echipa medicală evaluează raportul dintre beneficiul de a reduce durerea și riscurile anesteziei sau ale infecțiilor.

Alte proceduri: transplantul de celule stem

Chirurgia clasică nu poate elimina boala răspândită în organism. Însă o altă procedură importantă este transplantul de celule stem (cunoscut popular ca transplant de măduvă osoasă).

Aceasta nu este o operație chirurgicală cu bisturiul, ci seamănă cu o transfuzie de sânge. În prealabil, pacientul primește doze mari de chimioterapie pentru a distruge celulele canceroase din măduvă, după care primește perfuzia cu celule stem sănătoase.

Cel mai frecvent se realizează transplantul autolog (cu propriile celule stem ale pacientului, recoltate în prealabil). Deși nu garantează vindecarea definitivă, transplantul poate oferi perioade lungi de remisie (perioadă în care boala nu este activă).

Tratamente standard pentru mielomul multiplu

Tratamentul principal al mielomului este medicamentos și sistemic. În spitalele și centrele oncologice din România, protocolul standard de primă linie include adesea o schemă combinată (VRd):

• Bortezomib (medicament țintit).
• Lenalidomidă (terapie imunomodulatoare).
• Dexametazonă (corticosteroid cu rol antiinflamator și antitumoral).

La această combinație se poate asocia anticorpul monoclonal daratumumab, o terapie care crește suplimentar eficiența tratamentului.

Află mai multe detalii despre opțiuni consultând lista completă a medicamentelor pentru mielom multiplu.

Întrebări frecvente

Care este cel mai eficient tratament pentru mielomul multiplu?

Nu există un singur tratament ideal pentru toată lumea. Cea mai mare eficiență o au combinațiile de terapii moderne (bortezomib, lenalidomidă, dexametazonă, asociate cu daratumumab), urmate, la pacienții eligibili, de transplantul autolog de celule stem.

Se poate vindeca complet mielomul multiplu?

În prezent, mielomul multiplu este considerat o boală cronică tratabilă, dar rareori complet curabilă. Mulți pacienți obțin remisiuni de lungă durată, perioade în care simptomele dispar și analizele se normalizează. Dacă boala revine, medicul hematolog va schimba schema de tratament.

La ce să te aștepți privind durata de viață?

Speranța de viață a crescut considerabil datorită terapiilor de ultimă generație. Statisticile arată că aproximativ 60% dintre pacienți trăiesc cel puțin 5 ani de la diagnostic, iar mulți depășesc 10 ani menținând o calitate bună a vieții.

Când să mergi la medic și când este o urgență

Traseul recomandat începe la medicul de familie, care îți va elibera un bilet de trimitere CNAS către medicul hematolog sau oncolog. Dacă apar dureri osoase noi sau probleme la coloană, vei fi îndrumat și către un ortoped sau un neurochirurg.

Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la UPU dacă observi semne ale compresiei de măduvă spinării (o vertebră tasată care apasă pe nervi):

• Amorțeală bruscă sau furnicături în picioare ori în zona fesieră.
• Slăbiciune apărută rapid în picioare (nu te mai poți ține pe picioare sau împiedici la mers).
• Pierderea controlului asupra vezicii urinare sau a tranzitului intestinal (incontinență sau blocaj urinar).

Compresia medulară este o urgență neurochirurgicală absolută: dacă nu este eliberată rapid, poate duce la paralizie permanentă.

Concluzie

Operația nu vindecă mielomul multiplu, dar joacă un rol salvator când oasele sunt fragile sau gata să se fractureze. Proceduri precum cifoplastia sau stabilizarea cu tije metalice ajută la controlul durerii și la menținerea autonomiei în viața de zi cu zi. Discută întotdeauna cu medicul tău hematolog și cu chirurgul despre avantajele și riscurile fiecărei proceduri în cazul tău.