Pe scurt: Majoritatea nodulilor și schimbărilor de la nivelul sânilor sunt afecțiuni benigne, adică nu sunt canceroase. Chisturile pline cu lichid, fibroadenoamele și modificările legate de ciclul menstrual sunt cele mai frecvente exemple. Pentru siguranța ta, orice nodul nou sau modificare a sânului trebuie verificată la medicul de familie și investigată prin ecografie sau mamografie.
Afecțiunile benigne ale sânilor sunt foarte frecvente. De fapt, cele mai multe modificări pe care le poți simți la palpare nu au legătură cu cancerul.
Totuși, la atingere poate fi dificil să deosebești o leziune benignă de o problemă gravă. În plus, anumite modificări celulare pot crește riscul de apariție a cancerului pe termen lung, motiv pentru care este esențial să primești un diagnostic corect.
Fibroadenomul este o tumoră mamară benignă, foarte des întâlnită la femeile tinere, în special între 20 și 30 de ani.
Dacă nodulul este mic, este posibil să nu îl simți deloc. Când crește, se simte ca o bilă fermă sau cauciucată sub piele, care alunecă ușor la apăsare și rareori doare.
Fibroadenomul simplu are o structură uniformă la microscop și nu îți crește riscul de cancer mamar. Dacă medicul identifică un fibroadenom complex, cu celule atipice, acesta poate aduce o creștere ușoară a riscului.
Modificările fibrochistice reprezintă acumulări de țesut fibros mai dens, fiind o reacție obișnuită a sânilor la variațiile hormonale lunare.
Pe lângă nodulii cu textură fermă, poți simți umflături, tensiune și dureri și sensibilitate la sân înainte de menstruație. Uneori poate apărea și o ușoară scurgere la nivelul mameloanelor.
Aceste modificări sunt complet inofensive și nu cresc riscul de cancer de sân.
Chisturile sunt mici saci plini cu lichid care se dezvoltă în interiorul glandei mamare. Sunt rotunde sau ovale, netede și se pot mișca ușor sub degete.
Chisturile simple, umplute exclusiv cu lichid limpede, nu se transformă în cancer și nu cresc riscul de boală. Dacă ecografia arată pereți îngroșați, conținut tulbure sau zone solide, medicul va recomanda investigații suplimentare pentru certitudine.
Mastita este o inflamație a sânului, provocată de cele mai multe ori de o infecție bacteriană. Apare cel mai des în perioada alăptării, când un canal se înfundă sau apar fisuri la nivelul mamelonului.
Inflamația poate apărea și în afara alăptării, favorizată de fumat, piercinguri locale, leziuni ale pielii sau o imunitate slăbită.
Sânul afectat devine roșu, umflat, fierbinte și foarte dureros la atingere. De multe ori apar și simptome de tip gripal, cum ar fi frisoane, oboseală pronunțată și febră mare. Mastita se tratează medical și nu crește riscul de cancer.
Papilomul este o formațiune benignă de mici dimensiuni, asemănătoare unui neg, care crește în interiorul canalelor galactofore (canalele care transportă laptele).
Simptomul clasic este o secreție mamelonară clară sau cu urme de sânge, apărută spontan, dintr-un singur canal. Formațiunea este adesea situată aproape de mamelon.
Un singur papilom izolat nu pune probleme majore. În schimb, papiloamele multiple, dezvoltate mai adânc în țesutul mamar, pot crește ușor riscul viitor de leziuni maligne.
Ectazia ductală apare atunci când un canal de lapte se lărgește, pereții săi se îngroașă, iar în interior se blochează secreții. Este întâlnită cu precădere în perimenopauză, adică în perioada de tranziție spre menopauză (frecvent între 45 și 55 de ani).
Uneori nu dă niciun semn. Alteori poate cauza o secreție lipicioasă și densă din mamelon, roșeață sau o senzație de arsură în jurul areolei.
În timp, inflamația locală poate crea o zonă dură, cicatricială, ușor de confundat clinic cu un nodul periculos. Din fericire, ectazia nu crește riscul de cancer.
Adenoza reprezintă o mărire a lobulilor mamari, glandele care au rolul de a produce lapte.
Dacă în jurul acestor glande extinse se formează o zonă fibroasă densă (adenoză sclerozantă), poți palpa un nodul la nivelul sânului, uneori însoțit de disconfort. Această formă poate crește ușor riscul mamar, în timp ce adenoza simplă nu îl influențează deloc.
Necroza grasă (numită medical și citosteatonecroză) apare atunci când o mică zonă de țesut adipos din sân este lezată în urma unei lovituri, intervenții chirurgicale sau radioterapii.
Celulele adipoase distruse se pot lichefia și formează chisturi lipidice (uleioase). În timp, în peretele acestor formațiuni se pot depune săruri de calciu.
Leziunea poate arăta ca un nodul ferm, nedureros, asociat uneori cu o mică vânătaie sau retracție a pielii. Nu este o leziune canceroasă și nu crește riscul de îmbolnăvire.
Deși poartă acest nume, cicatricile radiale nu provin din tăieturi sau operații. Ele sunt zone de țesut mamar fibros care la microscop seamănă cu o cicatrice stelară.
De regulă nu se simt la palpare. Sunt identificate la mamografie, unde pot imita aspectul radiologic al unui cancer mamar, motiv pentru care necesită adesea biopsie. Cicatricile radiale cresc ușor riscul de cancer mamar.
Hiperplazia descrie o înmulțire exagerată a celulelor care căptușesc canalele sau lobulii sânului. Se depistează în urma unei anomalii la o mamografie, confirmată prin analiză de laborator.
Există două forme principale de hiperplazie:
Deși denumirea conține cuvântul „carcinom”, LCIS nu este un cancer mamar invaziv și nu se răspândește în corp. În medicina actuală, el este considerat o leziune neoplazică locală și un marker major de risc.
Formele pleomorfe sau floride pot crea mase palpabile, însă majoritatea cazurilor sunt descoperite întâmplător după o biopsie la sân recomandată pentru o altă modificare.
Prezența LCIS indică o predispoziție ridicată pentru ambii sâni: riscul de a dezvolta un cancer mamar în timp este de 7 până la 12 ori mai mare. Din acest motiv, medicul va recomanda un plan atent de monitorizare periodică.
| Afecțiune | Semne și simptome obișnuite | Impact asupra riscului de cancer |
|---|---|---|
| Fibroadenom simplu | Nodul neted, ferm, foarte mobil, nedureros | Nu crește riscul |
| Chisturi mamare simple | Saci cu lichid, sensibili sau mai mari înainte de menstruație | Nu crește riscul |
| Mastită | Roșeață, sân cald și dureros, febră, frisoane | Nu crește riscul |
| Papilom intraductal | Scurgere mamelonară clară sau sangvinolentă dintr-un singur duct | Ușor crescut dacă sunt multiple |
| Necroză grasă (chisturi lipidice) | Nodul dur după o lovitură sau intervenție chirurgicală | Nu crește riscul |
| Hiperplazie atipică | Fără semne vizibile; depistată la mamografie și biopsie | Crește riscul de 4 până la 5 ori |
| Carcinom lobular in situ (LCIS) | Asimptomatic; identificat la biopsie | Marker de risc crescut (de 7 până la 12 ori) |
Țesutul mamar trece prin transformări firești de-a lungul vieții, iar majoritatea nodulilor pe care îi poți simți sunt complet benigni.
Pentru a observa din timp orice schimbare, este util să știi cum să faci o autoevaluare a sânilor periodic, ideal la câteva zile după încheierea menstruației.
Nu amâna vizita la cabinet dacă observi oricare dintre următoarele semne:
Primul pas este o consultație la medicul de familie. Acesta te poate examina și îți va elibera un bilet de trimitere decontat către imagistică sau senologie. Ca regulă generală în România, investigația de primă intenție este ecografia mamară pentru femeile mai tinere și mamografia odată cu înaintarea în vârstă.
Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…
Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…
Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…
Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…
Pe scurt: Nu există suficiente dovezi științifice care să arate că acupunctura poate vindeca sau…
Pe scurt: Când ajuți o persoană cu anxietate socială, cel mai mult contează să îi…