Cancerul vaginal: semne vizibile, simptome și factori de risc

Pe scurt: Cancerul vaginal este o afecțiune rară care adesea nu dă semne vizibile în stadiile incipiente. Cel mai frecvent simptom este sângerarea vaginală anormală, mai ales după instalarea menopauzei. Vizita periodică la medicul ginecolog ajută la depistarea din timp a oricăror modificări ale țesutului.

Datorită localizării sale anatomice, cancerul vaginal nu provoacă de obicei modificări ușor de văzut cu ochiul liber. În stadiile avansate, acesta poate duce uneori la apariția unei mase adânc în canalul vaginal, în apropierea colului uterin.

În unele situații, este posibil să simți un nodul în timpul unei autoexaminări sau în timpul contactului sexual. Totuși, de cele mai multe ori nu apar semne evidente acasă. Un medic specialist poate observa aceste modificări în timpul unui consult ginecologic de rutină cu specul.

Ce modificări vizuale sunt asociate cu cancerul vaginal?

Cancerul vaginal poate provoca uneori simptome vizibile în zona deschiderii vaginale și în interiorul canalului vaginal. Este util ca medicul să diferențieze leziunile suspecte de alte afecțiuni pigmentare benigne ale zonei intime, cum ar fi melanoza vulvară (pete benigne de culoare închisă).

Modificările care pot fi observate includ:

• noduli sau mici umflături tari, de culoarea pielii;
• ulcerații (răni deschise care nu se vindecă);
• creșteri de țesut asemănătoare unor negi (veruci).

De asemenea, această afecțiune poate produce sângerări anormale sau modificări ale secrețiilor vaginale (culoare, textură sau miros neobișnuit). Chiar dacă leziunea internă nu se vede direct, poți observa pete de sânge sau secreții pe lenjeria intimă ori pe hârtia igienică.

Care sunt alte simptome timpurii ale cancerului vaginal?

Multe femei nu au niciun disconfort în fazele de început. Atunci când boala începe să se manifeste, sângerarea vaginală anormală este cel mai frecvent simptom, fiind întâlnită la majoritatea pacientelor.

Dacă ești înainte de menopauză, micile pete de sânge (spotting) apărute între menstruații pot avea cauze hormonale benigne. În schimb, sângerarea postmenopauzală nu este niciodată o stare normală și impune un consult ginecologic prompt.

Pe lângă sângerări, cancerul vaginal în stadii incipiente poate provoca:

• durere în timpul actului sexual;
• secreții vaginale apoase, abundente sau urât mirositoare;
• sânge vizibil în urină sau în scaun.

Dacă boala avansează dincolo de vagin către țesuturile vecine din pelvis, pot apărea și alte manifestări:

• durere la urinare și nevoia imperioasă de a urina des;
• constipație cronică sau senzație de presiune pelviană;
• durere persistentă în abdomenul inferior, bazin sau zona lombară;
• umflarea picioarelor (edem) cauzată de blocarea circulației limfatice.

Cine prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer vaginal?

Principalii factori de risc sunt infecția persistentă cu tulpini cu risc crescut ale virusului papiloma uman (HPV) și vârsta înaintată. Peste jumătate dintre cazuri sunt depistate după vârsta de 60 de ani, media de diagnostic fiind în jurul vârstei de 67–69 de ani. Boala este rară la femeile sub 40 de ani.

Anumite tulpini HPV sunt răspunzătoare și de alte forme de neoplazii genitale, printre care cancerul de col uterin, cancerul anal sau cel vulvar. Nu orice infecție cu HPV duce la cancer, însă monitorizarea periodică este esențială.

Măsurile eficiente de prevenție și protecție includ:

• Vaccinarea împotriva HPV: în România, vaccinul este compensat sau gratuit pentru anumite categorii de vârstă prin prescripție de la medicul de familie;
• Screeningul regulat: testul Babeș-Papanicolau (la fiecare 3 ani) sau testarea HPV (la fiecare 5 ani), conform recomandărilor medicului ginecolog;
• Metodele de barieră: utilizarea prezervativului reduce considerabil transmiterea virusului.

Concluzie

Cancerul vaginal este o afecțiune rar întâlnită, iar modificările pe care le provoacă pot fi ușor confundate cu infecții genitale comune sau dereglări benigne. Diagnosticarea timpurie permite inițierea la timp a unui tratament specific, crescând semnificativ șansele de vindecare completă.

Când să mergi la medic

Programează o consultație la medicul de familie sau direct la medicul ginecolog dacă observi oricare dintre următoarele semne:

• orice fel de sângerare vaginală dacă ai intrat deja la menopauză;
• sângerări repetate între ciclurile menstruale sau după contactul sexual;
• secreții vaginale anormale persistente, care nu cedează la tratamentele uzuale;
• noduli, asperități sau ulcerații dureroase la intrarea în vagin.

Dacă te confrunți cu o hemoragie vaginală bruscă și masivă, însoțită de amețeală severă, leșin sau durere pelviană acută insuportabilă, apelează imediat numărul de urgență 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).