Stadiile cancerului vulvar: ce înseamnă și cum se tratează

Pe scurt: Stadiile cancerului vulvar arată cât de mult s-a extins tumora, de la stadiul 1 (localizat doar la nivelul vulvei) până la stadiul 4 (răspândit la organe îndepărtate). Cunoașterea stadiului îi ajută pe medici să aleagă cel mai eficient tratament, de la operație până la radioterapie sau chimioterapie. Descoperită la timp, boala are șanse mari de vindecare.

Cancerul vulvar este o formă rară de cancer genital feminin. După diagnostic, medicii evaluează extinderea tumorii pentru a alege opțiunile de tratament adecvate pentru cancerul vulvar.

Dacă tu sau o persoană apropiată ați primit acest diagnostic, este firesc să căutați răspunsuri clare. Înțelegerea stadiului bolii te ajută să comunici deschis cu medicul tău și să știi la ce să te aștepți în fiecare etapă.

Cum funcționează procesul de stadializare

Stadializarea indică dimensiunea tumorii și dacă celulele canceroase au migrat în alte părți ale corpului. Medicii folosesc două sisteme internaționale principale: sistemul FIGO (Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică) și sistemul TNM.

Sistemul TNM analizează trei elemente cheie:

• T (Tumoră): Dimensiunea tumorii de la nivelul vulvei și cât de adânc a pătruns în țesuturile vecine.
• N (Noduli limfatici): Prezența celulelor canceroase în ganglionii limfatici din zona inghinală.
• M (Metastaze): Răspândirea cancerului la distanță, în alte organe.

Stadiul 1: tumoră restrânsă la vulvă

În stadiul 1, celulele canceroase se află doar la nivelul vulvei sau perineului (zona dintre vulvă și anus), fără a afecta ganglionii limfatici (N0) și fără metastaze la distanță (M0).

• Stadiul 1A: Tumora are cel mult 2 centimetri (cm) și o invazie în profunzimea țesutului de maximum 1 milimetru (mm).
• Stadiul 1B: Tumora depășește 2 cm sau pătrunde mai adânc de 1 mm în țesut, dar ganglionii limfatici rămân sănătoși.

Stadiul 2: extindere locală minimă

În stadiul 2, tumora poate avea orice dimensiune și a început să crească în structurile imediat vecine. Acestea includ treimea inferioară a vaginului, anusul sau treimea inferioară a uretrei (canalul prin care se elimină urina).

Afectarea tractului urinar inferior necesită o monitorizare atentă, similară cu investigațiile recomandate pentru cancerul uretral la femei. Ganglionii limfatici nu sunt afectați (N0), iar boala nu s-a răspândit în corp (M0).

Stadiul 3: afectarea ganglionilor limfatici

În stadiul 3, tumora a ajuns la ganglionii limfatici din apropiere (zona inghinală), dar nu s-a extins la organe îndepărtate (M0). În funcție de severitate, stadiul se împarte în trei categorii:

Stadiul 3A

Cancerul a ajuns la 1 sau 2 ganglioni limfatici apropiați, unde leziunile sunt mici (sub 5 mm), sau la un singur ganglion cu o leziune de 5 mm sau mai mare.

Stadiul 3B

Cancerul afectează fie cel puțin 3 ganglioni limfatici (cu leziuni sub 5 mm), fie 2 sau mai mulți ganglioni limfatici cu depozite tumorale de peste 5 mm.

Stadiul 3C

Tumora prezintă extindere extracapsulară, ceea ce înseamnă că a rupt capsula exterioară a cel puțin unui ganglion limfatic afectat.

Stadiul 4: stadiul avansat

Stadiul 4 este cel mai avansat și indică o răspândire mai largă în organism:

Stadiul 4A

Tumora s-a fixat de ganglionii limfatici sau a provocat ulcerații la nivelul acestora. De asemenea, stadiul 4A include cazurile în care boala invadează vezica urinară, rectul, osul pelvian sau treimea superioară a uretrei și a vaginului.

Extinderea formațiunii către porțiunea superioară a vaginului presupune protocoale similare cu cele aplicate în caz de neoplasme vaginale.

Stadiul 4B

În stadiul 4B, boala a metastazat. Celulele canceroase migrează pe cale sangvină sau limfatică către organe îndepărtate, putând produce complicații precum metastaze pulmonare sau leziuni hepatice și osoase.

Comparație pe scurt a celor 4 stadii

Ce semne și simptome pot apărea

În fazele inițiale, cancerul vulvar poate trece neobservat. Pe măsură ce leziunea crește, pot apărea semne locale persistente:

• mâncărimi (prurit), senzație de arsură sau durere locală persistentă;
• un nodul, o umflătură sau o excrescență aspră pe vulvă;
• răni deschise sau ulcerații care nu se vindecă după mai mult de o lună;
• modificări de culoare (zone albicioase, roșiatice sau închise la culoare);
• sângerări neobișnuite sau secreții anormale, fără legătură cu ciclul menstrual.

Orice modificare pigmentară sau leziune suspectă trebuie evaluată de un medic specialist, pentru a fi diferențiată de modificări benigne precum melanoza vulvară.

Cum se tratează cancerul vulvar

Planul de tratament este stabilit de o echipă oncologică multidisciplinară, în funcție de stadiul și localizarea tumorii:

• Intervenția chirurgicală: Este tratamentul principal, mai ales în stadiile timpurii. Poate varia de la îndepărtarea leziunii cu o margine de siguranță până la vulvectomie parțială sau totală și excizia ganglionilor inghinali.
• Radioterapia: Utilizează radiații de mare energie pentru a distruge celulele tumorale. Se folosește adesea după operație sau când intervenția nu este posibilă.
• Chimioterapia: Folosește medicamente care opresc diviziunea celulelor maligne. Nu există o schemă unică standard de chimioterapie pentru cancerul vulvar, protocoalele fiind adaptate individual.
• Chimioradioterapia: Combină radioterapia cu doze mici de chimioterapie pentru a crește eficiența tratamentului în cazurile avansate.

Prognostic și supraveghere medicală

Șansele de vindecare depind direct de stadiul în care boala a fost diagnosticată. Conform datelor internaționale din registrul SEER, rata generală de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 70%:

• Cancer localizat (stadiul 1): Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 86%.
• Cancer extins regional (stadiile 2 și 3): Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 47%.
• Cancer cu metastaze la distanță (stadiul 4): Rata de supraviețuire este de aproximativ 22%.

Cancerul vulvar prezintă un risc de recidivă, motiv pentru care monitorizarea este esențială. Ghidurile oncologice recomandă controale medicale la fiecare 3–6 luni în primii 2–3 ani, la 6–12 luni în anii 3–5, iar ulterior un consult în fiecare an.

Când să mergi la medic

Mergi la medicul de familie sau direct la medicul ginecolog dacă observi orice rană pe vulvă care nu se vindecă, o umflătură nouă, mâncărime severă de durată sau sângerări anormale. Prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), consultul ginecologic și cel oncologic sunt gratuite pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Dacă te confrunți cu o sângerare genitală masivă însoțită de amețeală sau leșin, solicită ajutor medical de urgență la numărul 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).