Terapia de resincronizare cardiacă (CRT): Ce este și când se recomandă

Inima funcționează ca o pompă musculară. Camerele sale inferioare, numite ventricule, trebuie să bată sincronizat pentru a împinge sângele eficient către creier și restul corpului. Când impulsurile electrice se dereglează, pereții inimii nu se mai contractă coordonat, iar acest lucru poate agrava o insuficiență cardiacă deja existentă.

Terapia de resincronizare cardiacă (CRT) folosește un stimulator biventricular pentru a corecta această problemă. Dispozitivul tratează un ritm cardiac neregulat și ajută inima slăbită să pompeze din nou cu mai multă putere.

Cine ar putea avea nevoie de terapia de resincronizare cardiacă?

Medicii cardiologi recomandă de obicei această terapie persoanelor cu insuficiență cardiacă moderată până la severă. Este indicată când tratamentul medicamentos optim nu mai este suficient pentru a preveni oboseala sau lipsa de aer.

Există mai multe proceduri și intervenții chirurgicale pentru insuficiența cardiacă, iar CRT este aleasă când inima are dificultăți majore de pompare asociate cu o întârziere electrică.

Principalul criteriu este fracția de ejecție a ventriculului stâng redusă. Aceasta măsoară procentul de sânge pe care inima îl evacuează la fiecare bătaie. O valoare de 35% sau mai mică, asociată cu modificări pe electrocardiogramă (precum un bloc de ramură stângă), este un semnal clar că pacientul poate beneficia de un aparat CRT.

Terapia poartă și numele de stimulare biventriculară. Dispozitivul sincronizează ventriculul stâng cu cel drept, astfel încât ambele camere să lucreze în echipă.

Care sunt beneficiile terapiei de resincronizare cardiacă?

Principalul câștig este îmbunătățirea debitului cardiac. Când inima pompează eficient, organele primesc din nou cantitatea de oxigen de care au nevoie.

Asemenea altor operații pentru aritmie, această procedură readuce ritmul cardiac la un tipar mult mai apropiat de cel natural.

Prin această îmbunătățire, calitatea vieții de zi cu zi crește considerabil. Simptomele care se pot ameliora includ:

• respirația grea (dispneea) la eforturi mici sau chiar în repaus;
• oboseala cronică și slăbiciunea musculară;
• tusea persistentă cauzată de acumularea de lichid în plămâni;
• umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului (ascită).

Pentru pacienții eligibili, implantul reduce considerabil numărul de internări de urgență și scade riscul de deces prematur.

În ce constă procedura de terapie de resincronizare cardiacă?

Intervenția se face sub anestezie locală și sedare ușoară. Medicul realizează o mică tăietură sub claviculă și creează un mic spațiu sub piele pentru generatorul dispozitivului.

Intervenția face parte din categoria de proceduri cardiace minim invazive. Spre deosebire de o intervenție pe cord deschis, nu este nevoie de deschiderea cutiei toracice.

Medicul introduce trei fire subțiri (sonde) prin vene până în inimă: una în atriul drept, una în ventriculul drept și una pe peretele exterior al ventriculului stâng. Dispozitivul poate fi un simplu stimulator (CRT-P) sau poate include și funcție de defibrilator (CRT-D), care oprește bătăile haotice periculoase prin șocuri electrice interne.

Care sunt riscurile terapiei de resincronizare cardiacă?

Ca după orice intervenție chirurgicală, pot apărea infecții locale. Medicul îți va explica semnele de alarmă la care trebuie să fii atent în perioada de recuperare:

• roșeață, căldură sau umflătură la nivelul tăieturii;
• durere care se accentuează în loc să scadă;
• secreții sau puroi la nivelul plăgii;
• febră și frisoane.

Infecțiile apar la aproximativ 1% până la 1,8% dintre procedurile noi, dar riscul poate crește până la 3,3% în cazuri complexe. Deși cel mai adesea apar în primele săptămâni, infecția se poate dezvolta oricând pe durata în care ai dispozitivul.

Riscuri și complicații posibile ale terapiei de resincronizare cardiacă

Alte complicații care pot apărea în timpul sau după intervenție includ:

• sângerare sau formarea unui hematom (acumulare de sânge sub piele);
• deplasarea uneia dintre sonde, ceea ce necesită o nouă repoziționare;
• lezarea vaselor de sânge prin care trec firele;
• pneumotorax (pătrunderea aerului în spațiul dintre plămân și peretele toracic, rar);
• leziuni ale sinusului coronarian (structura venoasă prin care se ghidează sonda stângă).

Cum mă pregătesc pentru terapia de resincronizare cardiacă?

Înainte de internare, medicul cardiolog va efectua o electrocardiogramă (EKG), o ecocardiografie și analize detaliate de sânge pentru a verifica funcția rinichilor și coagularea.

Pentru siguranța anesteziei, nu trebuie să consumi alimente solide cu cel puțin 6 ore înainte de procedură. Lichidele clare, cum ar fi apa simplă, sunt permise până la 2 ore înainte de intrarea în sală.

Dacă iei tratament anticoagulant sau antiagregant (medicamente care subțiază sângele), medicul îți va spune exact cu câte zile înainte trebuie să le întrerupi sau dacă trebuie înlocuite temporar cu injecții.

Înainte de incizie, ți se vor administra antibiotice pe cale venoasă pentru a preveni infecțiile, iar zona toracică va fi curățată riguros cu o soluție antiseptică.

La ce să mă aștept după implantarea unui dispozitiv CRT?

Perioada de spitalizare este scurtă. De cele mai multe ori, vei rămâne internat doar o noapte pentru monitorizare, iar a doua zi poți pleca acasă dacă parametrii aparatului sunt stabili.

Timp de câteva săptămâni, este esențial să limitezi mișcările bruște ale brațului de pe partea cu dispozitivul. Nu ridica greutăți și evită să ridici brațul deasupra umărului, pentru a lăsa firele să se fixeze bine în țesutul inimii.

Păstrează o distanță minimă de siguranță de 15 centimetri între aparat și telefoanele mobile sau aparatele electrice cu motor puternic. Nu ține telefonul în buzunarul de la cămașă de deasupra stimulatorului.

Majoritatea dispozitivelor moderne sunt compatibile cu investigațiile RMN (rezonanță magnetică), însă doar în anumite condiții stricte. Este obligatoriu să porți mereu cu tine cardul de identificare al stimulatorului și să îl arăți oricărui medic, stomatolog sau la punctele de control din aeroport.

Cât de eficientă este terapia de resincronizare cardiacă?

Pentru persoanele atent selectate, terapia oferă rezultate remarcabile: respirația se ameliorează, toleranța la efort crește, iar inima își reduce dimensiunile mărite prin fenomenul de remodelare inversă.

Totuși, trebuie să știi că între 30% și 40% dintre pacienți nu resimt o îmbunătățire semnificativă după implant. Aceștia sunt numiți medical „non-responderi”. Cardiologul va ajusta programarea dispozitivului și medicația pentru a încerca stimularea optimă a inimii.

Cine nu ar trebui să facă terapia de resincronizare cardiacă?

CRT nu este indicată oricărui pacient cu boli de inimă. De pildă, în aritmiile care nu implică ventricule nesincronizate, medicul poate alege alte opțiuni, precum anumite proceduri de ablație cardiacă.

Procedura CRT nu este recomandată în situații precum:

• insuficiență cardiacă cu simptome foarte ușoare sau fără anomalii de conducere electrică;
• insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (diastolică);
• episoade de insuficiență cardiacă instabilă (decompensată grav), până la stabilizare;
• infecții active în corp sau tulburări severe de coagulare netratate;
• boli terminale sau cancere avansate cu o speranță de viață sub un an.

Cât timp pot trăi cu un dispozitiv CRT?

Dispozitivul nu vindecă boala de fond, dar prelungește considerabil durata de viață și reduce riscul de moarte subită. Datele clinice arată că mulți pacienți trăiesc peste 7 ani după montarea aparatului, bucurându-se de o viață activă.

Bateria aparatului funcționează de obicei mai mulți ani. Când se apropie de epuizare, generatorul este schimbat printr-o intervenție simplă, fără a fi nevoie de înlocuirea firelor din inimă.

În cazurile foarte avansate, dacă mușchiul inimii este deteriorat ireversibil și nu mai răspunde la stimulare, medicii pot evalua oportunitatea pentru chirurgia de transplant de inimă.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre un stimulator cardiac și terapia de resincronizare cardiacă?

Un stimulator clasic este conceput în primul rând pentru a preveni bătăile prea lente ale inimii (bradicardia). În schimb, un aparat CRT are rolul de a forța cei doi ventriculi să bată în deplină armonie.

Care este rata de supraviețuire după terapia de resincronizare cardiacă?

Supraviețuirea depinde de vârsta la momentul intervenției și de bolile asociate (cum ar fi diabetul sau suferința renală). Dispozitivul ajută la reducerea mortalității generale cauzate de insuficiența cardiacă și oferă mulți ani de viață suplimentari pacienților care răspund la terapie.

Cât costă terapia de resincronizare cardiacă?

În România, atât aparatul CRT (stimulatorul sau defibrilatorul biventricular), cât și procedura de implantare sunt decontate prin Programul Național de Boli Cardiovasculare derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În spitalele publice universitare și centrele de cardiologie acreditate, procedura este gratuită pentru asigurați, în limita fondurilor și a listelor de așteptare. În clinicile private, costul procedurii poate varia în funcție de tipul de dispozitiv și zilele de spitalizare.

Concluzie

Terapia de resincronizare cardiacă oferă o șansă reală la o viață mai bună dacă suferi de insuficiență cardiacă și nu mai răspunzi mulțumitor la medicamente. Printr-o stimulare electrică sincronă, ea ajută inima să bată din nou ritmic și eficient.

Discută cu medicul tău cardiolog sau solicită o trimitere de la medicul de familie către un centru specializat în aritmologie și dispozitive implantabile pentru a afla dacă ești un candidat eligibil.