Insuficiența cardiacă apare atunci când inima ta nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface necesitățile organismului. Poate necesita tratament continuu pentru a menține funcționarea corectă a principalelor funcții ale corpului.
Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 6,2 milioane de persoane din Statele Unite au insuficiență cardiacă.
Insuficiența cardiacă apare adesea atunci când există o problemă cu ventriculele, cele două camere situate în partea inferioară a inimii. Ele sunt responsabile pentru pomparea sângelui din inimă.
Insuficiența cardiacă poate fi clasificată în funcție de partea inimii afectată (stânga sau dreapta). Ambele părți sunt adesea afectate.
Insuficiența cardiacă congestivă (ICC) este uneori utilizată sinonim cu insuficiența cardiacă, deoarece simptomele insuficienței cardiace pe partea dreaptă și pe partea stângă includ congestia.
În insuficiența cardiacă pe partea dreaptă, apare congestie cu acumulare de lichid în abdomen și extremitățile inferioare. În insuficiența cardiacă pe partea stângă, lichidul se acumulează în plămâni.
Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă care necesită tratament medical imediat. Tratamentul timpuriu reduce riscul de complicații pe termen lung.
Cuprins:
Este un atac de cord?
Un atac de cord este cauzat de blocarea arterelor coronare care hrănesc inima. Insuficiența cardiacă este o problemă a mușchiului inimii.
Dacă experimentezi dureri bruște, severe și ascuțite în piept, sună imediat la 112 sau la serviciile locale de urgență. Aceasta poate fi un semn al unui atac de cord.
Alte simptome ale unui atac de cord pot include:
- scurtarea respirației
- durere în brațul stâng, umăr sau gât
- greață sau transpirație
- amețeală sau vertij
- oboseală
Un atac de cord poate duce la insuficiență cardiacă dacă provoacă deteriorarea semnificativă a mușchiului inimii.
Care sunt simptomele insuficienței cardiace?
Simptomele cele mai comune ale insuficienței cardiace includ:
- Scurtarea respirației: Este mai frecventă în timpul activităților fizice, dar poate apărea și în repaus sau brusc pe timpul nopții.
- Oboseala: Te poți simți obosit tot timpul, mai ales în timpul activităților zilnice, cum ar fi mersul pe jos, cumpărăturile sau ridicarea din pat.
- Edemul (umflarea): Poți experimenta acumulare de lichide în corp, în special în picioare, tălpi și glezne.
- Senzație de slăbiciune sau amețeală: Deoarece inima nu poate pompa suficient sânge către toate țesuturile corpului, prioritizează alimentarea cu sânge a inimii și creierului, ceea ce poate lăsa corpul tău obosit.
Alte simptome ale insuficienței cardiace pot include:
- creștere bruscă în greutate
- pierderea apetitului
- balonare
- confuzie, pierderi de memorie sau dificultăți de gândire
- tuse persistentă
- palpitații cardiace
- umflare abdominală
- vene proeminente la gât
Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică. Acest tip de afecțiune necesită gestionare continuă, pe tot parcursul vieții.
Cu toate acestea, poți experimenta insuficiență cardiacă acută, care apare atunci când simptomele se manifestă brusc. Aceasta este uneori numită exacerbare a insuficienței cardiace.
Poate apărea ca un simptom inițial atunci când insuficiența cardiacă este diagnosticată pentru prima dată sau poate apărea peste insuficiența cardiacă cronică, atunci când simptomele se agravează.
Care sunt tipurile de insuficiență cardiacă?
Deoarece insuficiența cardiacă poate afecta oricare parte a inimii, tipurile sunt insuficiență cardiacă pe partea dreaptă și insuficiență cardiacă pe partea stângă. Ambele tipuri duc la activarea hormonilor și a sistemului nervos, ceea ce determină retenția de lichide în organism și simptomele de congestie.
Insuficiența cardiacă pe partea stângă
Insuficiența cardiacă pe partea stângă apare atunci când ventriculul stâng, situat în partea de jos a inimii, nu pompează eficient sângele. Insuficiența acestui ventricul împiedică organismul să primească suficient sânge bogat în oxigen.
Există două tipuri de insuficiență cardiacă pe partea stângă:
- Sistolică: Apare atunci când mușchiul inimii slăbește și își pierde capacitatea de a se contracta. Un ventricul stâng slăbit nu poate genera suficientă forță pentru a pompa sângele bogat în oxigen prin corp. Aceasta poate cauza acumularea sângelui în plămâni, ducând la acumulare de lichide. Aceasta este cunoscută sub numele de insuficiență cardiacă congestivă.
- Diastolică: Apare atunci când mușchiul inimii devine rigid și afectează capacitatea inimii de a se relaxa. Acest lucru împiedică inima să se umple cu suficient sânge oxigenat, rezultând un flux sanguin mai puțin eficient către corp.
Insuficiența cardiacă sistolică este mai frecventă la bărbați, iar insuficiența cardiacă diastolică este mai frecventă la femei.
Insuficiența cardiacă pe partea dreaptă
Ventriculul drept este situat în partea de jos a inimii, pe partea dreaptă. Este responsabil pentru pomparea sângelui către plămâni pentru a colecta oxigen.
Insuficiența cardiacă pe partea stângă declanșează de obicei insuficiența cardiacă pe partea dreaptă. Acumularea de sânge în plămâni face ca ventriculul drept să lucreze mai intens. Acest lucru poate suprasolicita partea dreaptă a inimii și poate duce la insuficiență.
Ce cauzează insuficiența cardiacă?
Insuficiența cardiacă apare atunci când mușchiul inimii devine slab sau rigid. Acest lucru poate bloca sau reduce fluxul sanguin către inimă.
Cea mai frecventă cauză a insuficienței cardiace este boala coronariană (CAD). Aceasta apare atunci când depozitele de grăsime se acumulează în artere, reducând fluxul de sânge și oxigen către inimă.
Alte afecțiuni care pot crește riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă includ:
- atac de cord
- boală cardiacă moștenită
- o afecțiune care slăbește mușchiul inimii, cum ar fi cardiomiopatia
- inflamația inimii, cum ar fi miocardita
- tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune
- aritmia, adică un ritm cardiac neregulat
- infecție virală
- boală cardiacă congenitală
- diabet
- obezitate
- presiune în plămâni, cunoscută sub numele de hipertensiune pulmonară
- tiroidă hiperactivă, cunoscută și sub numele de hipertiroidism
Anumite comportamente pot crește, de asemenea, riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă, inclusiv:
- fumatul
- consumul de alcool
- consumul de alimente bogate în grăsimi sau colesterol
- lipsa activității fizice
Cum se diagnostichează insuficiența cardiacă?
Un medic va începe prin efectuarea unui examen fizic și va evalua istoricul medical pentru a verifica semnele de insuficiență cardiacă.
De asemenea, poate folosi o ecocardiogramă. Acest test este cea mai eficientă metodă de a diagnostica insuficiența cardiacă. Utilizează unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O ecocardiogramă poate ajuta medicul să evalueze daunele și funcționarea inimii.
Alte teste pentru a ajuta la diagnosticarea insuficienței cardiace sau a cauzelor acesteia includ:
- radiografie toracică
- RMN cardiac
- scanare nucleară
- cateterism cardiac
- angiogramă coronariană
- test de stres
- monitorizare Holter
- test de sânge BNP
Cum se tratează insuficiența cardiacă?
Tratamentul insuficienței cardiace depinde de gravitatea afecțiunii și de tipul de insuficiență cardiacă pe care îl ai.
Tratamentul timpuriu poate îmbunătăți rapid simptomele. Totuși, este important să faci teste regulate și să urmezi consultații medicale cel puțin o dată la 6 luni.
Scopul principal al tratamentului este de a crește durata de viață, de a preveni complicațiile și de a îmbunătăți calitatea vieții.
Medicamente
Medicamentele pot trata stadiile timpurii ale insuficienței cardiace. Acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la prevenirea agravării afecțiunii.
Anumite medicamente sunt prescrise pentru a:
- îmbunătăți capacitatea inimii de a pompa sânge
- reduce formarea cheagurilor de sânge
- reduce ritmul cardiac, dacă este necesar
- elimina excesul de sodiu și a reface nivelurile de potasiu
- reduce nivelurile de colesterol
- reduce efectele hormonilor și reacțiilor adverse care pot slăbi inima
Aceste medicamente pot include:
- nitrați
- hidralazină
- ivabradină
- Verquvo (vericiguat)
- medicamente pentru scăderea colesterolului
- anticoagulante
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE)
- blocanți ai receptorilor de angiotensină II (ARB)
- inhibitori ai receptorilor angiotensinei-neprilizinei (ARNI)
- beta-blocante
- antagoniști ai receptorilor mineralocorticoizi
- inhibitori ai cotransportorului de sodiu-glucoză-2 (SGLT2)
- nitrați
- hidralazină
- ivabradină
- Verquvo (vericiguat)
- medicamente pentru scăderea colesterolului
- anticoagulante
Discută cu un medic înainte de a lua medicamente noi. Persoanele cu insuficiență cardiacă ar trebui să evite anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) precum naproxenul (Aleve, Naprosyn) și ibuprofenul (Advil, Motrin). Acestea pot agrava retenția de lichide în cazul insuficienței cardiace.
Chirurgie
Este posibil să ai nevoie de o intervenție chirurgicală dacă ai insuficiență cardiacă. Opțiunile includ:
- Bypass coronarian: Un chirurg folosește o porțiune sănătoasă dintr-o arteră sau venă și o atașează la artera coronariană blocată. Acest lucru permite sângelui să ocolească artera blocată sau deteriorată și să curgă prin cea nouă.
- Intervenție coronariană percutană (PCI): Un cateter cu un mic balon atașat este introdus în artera blocată sau îngustată. Când ajunge la artera afectată, chirurgul umflă balonul pentru a deschide artera.
- Transplant cardiac: Transplanturile de inimă sunt utilizate în stadiile finale ale insuficienței cardiace, atunci când alte tratamente nu au funcționat. Un chirurg îndepărtează parțial sau complet inima ta și o înlocuiește cu o inimă de la un donator.
Dispozitive
Este posibil să ai nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a implanta un dispozitiv care să ajute la monitorizarea ritmului cardiac.
Stimulatoare cardiace
Aceste dispozitive mici sunt plasate în piept pentru a ajuta la controlul ritmului cardiac. Ele pot încetini ritmul inimii dacă bate prea repede sau îl pot accelera dacă bate prea încet.
Stimulatoarele cardiace biventriculare sunt uneori utilizate pentru terapia de resincronizare cardiacă. Acestea pot ajuta camerele inimii să pompeze în sincron.
Dispozitiv de asistență ventriculară stângă (LVAD)
Un LVAD ajută ventriculul stâng să pompeze sângele către restul corpului.
Defibrilator cardioverter implantabil (ICD)
Acest dispozitiv alimentat de baterii monitorizează ritmul cardiac. Îți aplică un șoc inimii dacă detectează un ritm cardiac anormal, restabilind ritmul normal.
Medicii recomandă un ICD persoanelor cu o fracție de ejecție mai mică de 30–35%. Fracția de ejecție se referă la cât sânge pompează inima din ventriculul stâng la fiecare contracție. O valoare normală este între 55–70%.
Poate fi prevenită insuficiența cardiacă?
Anumite măsuri de stil de viață pot ajuta la tratarea insuficienței cardiace și la prevenirea apariției acestei afecțiuni.
Acestea pot include:
- obținerea unui număr adecvat de ore de somn
- activitate fizică regulată
- menținerea unei greutăți moderate
- limitarea consumului de alcool
- o dietă echilibrată
- evitarea fumatului
- obținerea unui număr adecvat de ore de somn
Care sunt complicațiile insuficienței cardiace?
Insuficiența cardiacă netratată poate duce în cele din urmă la insuficiență cardiacă congestivă (ICC), care poate pune viața în pericol. Aceasta apare atunci când sângele se acumulează în alte părți ale corpului. Este posibil să experimentezi retenție de lichide în membre și organe, cum ar fi ficatul și plămânii.
Alte complicații ale insuficienței cardiace includ:
- accident vascular cerebral
- disfuncție renală
- disfuncție hepatică
- tromboembolism
- aritmii, cum ar fi aritmiile ventriculare
- atac de cord
Întrebări frecvente
Poate fi insuficiența cardiacă congestivă detectată devreme?
Da, iar un diagnostic timpuriu îi oferă medicului tău mai mult timp pentru a găsi cel mai bun tratament pentru tine și îți oferă timp să tratezi afecțiunea înainte de a deveni critică. Diagnosticul timpuriu implică recunoașterea semnelor uneori subtile și a principalelor simptome ale insuficienței cardiace:
- scurtarea respirației
- oboseală
- edem (umflare)
- senzație de slăbiciune sau amețeală
Alte semne și simptome pot include:
- creștere bruscă în greutate
- pierderea apetitului
- balonare
- tuse persistentă
- palpitații cardiace
- umflare abdominală
- confuzie, pierderi de memorie sau dificultăți de gândire
Apare insuficiența cardiacă congestivă la analizele de sânge?
Da. Un test de sânge pentru peptida natriuretică de tip B (BNP) măsoară nivelurile acestui hormon în sânge. BNP ajută la menținerea dilatării venelor și arterelor și joacă un rol în echilibrul sării și lichidelor din corp. Dacă ai insuficiență cardiacă, inima produce mai mult BNP, iar acest lucru este vizibil la un test de sânge BNP.
Care este cel mai precis test pentru insuficiența cardiacă congestivă?
Insuficiența cardiacă congestivă este diagnosticată folosind o combinație de istoric medical, examinare fizică, teste de sânge și teste imagistice. Testele imagistice oferă detalii despre tipul și cauza insuficienței cardiace.
O ecocardiogramă este utilizată pentru a examina structura și funcția inimii. Acest test folosește unde sonore pentru a produce imagini ale inimii. Cardiologii pot analiza structura inimii, inclusiv mușchiul inimii, camerele și valvele, împreună cu pomparea și umplerea inimii.
Alte teste pe care cardiologii le pot folosi pentru a investiga insuficiența cardiacă includ ecocardiograma de stres, imagistica nucleară, rezonanța magnetică cardiacă (RMN) și tomografia computerizată cardiacă (CT).
Care sunt semnele posibile că inima ta cedează în tăcere?
Insuficiența cardiacă poate să nu provoace semne sau simptome evidente la început. Unele persoane pot avea semne sau simptome vagi, care apar lent, făcând dificilă recunoașterea unei probleme.
Aceste semne subtile includ:
- edem
- oboseală
- rezistență fizică redusă
- scurtarea respirației
- tuse
Dacă observi aceste simptome, contactează un medic pentru un control.
Care sunt cele 4 stadii ale insuficienței cardiace?
Cele patru stadii ale insuficienței cardiace sunt A, B, C și D. Acestea se referă la severitatea simptomelor și la modul în care funcționează inima pe măsură ce afecțiunea progresează.
- Stadiul A: Nu ai simptome, dar există riscul de insuficiență cardiacă.
- Stadiul B: Ai modificări atipice în structura sau funcția inimii, dar fără simptome de insuficiență cardiacă.
- Stadiul C: Prezinți simptome de insuficiență cardiacă.
- Stadiul D: Simptomele insuficienței cardiace îți afectează viața de zi cu zi și pot necesita spitalizări repetate.
Cât timp poate trăi o persoană cu insuficiență cardiacă?
Autorii unei analize din 2019 au constatat că aproximativ 60% dintre persoanele diagnosticate cu insuficiență cardiacă cronică erau în viață la 5 ani după diagnostic. După 10 ani, aproximativ 1 din 3 persoane era încă în viață.
Ratele de supraviețuire sunt doar estimări. Prognosticul tău depinde de mai mulți factori, cum ar fi vârsta, obiceiurile de viață, alte afecțiuni medicale și stadiul la momentul diagnosticării.
Care sunt semnele grave ale insuficienței cardiace?
Semnele cele mai frecvente ale insuficienței cardiace includ:
- oboseală
- edem (umflare)
- scurtarea respirației
- intoleranță la efort
Pentru cineva cu insuficiență cardiacă, orice agravare a simptomelor este serioasă. Contactează cardiologul dacă observi agravarea simptomelor. Unele simptome deosebit de îngrijorătoare includ:
- scurtarea respirației agravată
- disconfort în piept
- amețeală și vertij
Care este diferența dintre insuficiența cardiacă și insuficiența cardiacă congestivă?
Insuficiența cardiacă congestivă (ICC) este un alt termen utilizat pentru insuficiența cardiacă. Acesta subliniază congestia care apare din cauza unui blocaj al fluxului de sânge, ceea ce cauzează retenția de lichide, umflături și edem pulmonar (lichid în plămâni).
Concluzie
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu poate pompa suficient sânge în tot corpul.
De obicei, este o afecțiune cronică care necesită tratament continuu pentru a preveni complicațiile și pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Prognosticul și tratamentul insuficienței cardiace variază în funcție de tipul insuficienței cardiace. Tratamentul timpuriu este esențial pentru prevenirea cazurilor grave de insuficiență cardiacă.