Măsurarea acumulării de placă din artere ajută medicii să estimeze corect riscul cardiovascular și să aleagă tratamentul adecvat.
Pe scurt: Boala coronariană înseamnă depunerea de grăsimi și calciu (placă de aterom) în arterele care hrănesc inima. Un nou sistem medical împarte această boală în 4 stadii (de la 0 la 3), măsurate precis printr-o scanare numită angio-CT coronarian. Cu cât stadiul este mai avansat, cu atât riscul unui infarct este mai mare, iar tratamentul trebuie început mai repede.
Un nou sistem de clasificare a bolii coronariene folosește imagistica modernă pentru a măsura depunerile din artere. Medicii urmăresc să identifice din timp persoanele cu risc crescut de complicații grave, precum infarctul miocardic (atacul de cord) sau accidentul vascular cerebral.
Boala coronariană ischemică apare atunci când colesterolul și alte substanțe formează plăci în interiorul vaselor de sânge ale inimii. În România și în întreaga Europă, bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces, fiind responsabile pentru mai mult de jumătate dintre pierderile de vieți omenești.
Pe măsură ce placa se adună, arterele se îngustează și sângele trece mai greu. Această lipsă de oxigen provoacă dureri în piept, afecțiune numită angină, și poate duce în timp la slăbirea mușchiului inimii (insuficiență cardiacă).
Cuprins:
Împărțirea unei afecțiuni pe stadii arată cât de mult a avansat boala. Acest lucru ajută medicul să aleagă cel mai bun tratament și să estimeze evoluția în timp.
Stadializarea se folosește deja de mulți ani pentru afecțiuni precum tensiunea arterială mare (hipertensiune) sau cancerul. Până acum, boala arterelor inimii nu avea un astfel de sistem clar bazat pe imagistică.
În prezent, medicii evaluează un risc cardiovascular general, calculat pe baza mai multor factori:
Acești parametri arată predispoziția unei persoane, dar nu măsoară direct câtă placă s-a strâns în artere. Din acest motiv, unele persoane fără mulți factori de risc pot avea artere deja încărcate, fără să știe.
Noul sistem vine să rezolve această problemă. El măsoară fizic depunerile, pentru a preveni evenimentele cardiovasculare majore (pe scurt MACE, cum sunt infarctul sau accidentul vascular cerebral).
Sistemul propus de medici evaluează vasele prin angiografie coronariană prin tomografie computerizată (cunoscută popular și în spitale ca angio-CT coronarian). Această investigație măsoară doi indicatori principali:
Tabelul de mai jos sintetizează cele 4 stadii ale bolii:
| Stadiu | Volumul plăcii (TPV) | Procentul plăcii (PAV) | Semnificație clinică |
|---|---|---|---|
| Stadiul 0 | 0 mm3 | 0% | Artere complet curate, fără placă detectabilă. |
| Stadiul 1 | peste 0 până la 250 mm3 | peste 0% până la 5% | Încărcare ușoară; fluxul de sânge nu este blocat. |
| Stadiul 2 | între 250 și 750 mm3 | între 5% și 15% | Încărcare moderată de placă în pereții arterelor. |
| Stadiul 3 | peste 750 mm3 | peste 15% | Încărcare severă; risc ridicat de îngustare critică. |
În stadiul 0 nu există nicio urmă de placă detectabilă în arterele coronariene. Valorile TPV și PAV sunt ambele zero, iar inima primește sânge nestingherit.
Stadiul 1 înseamnă o cantitate ușoară de placă (TPV mai mare de 0 până la 250 mm3 sau PAV între 0% și 5%). În această etapă, vasele nu sunt blocate, iar fluxul sanguin către inimă este păstrat.
Stadiul 2 reprezintă un nivel moderat de depuneri. Este definit printr-un TPV cuprins între 250 și 750 mm3 sau un PAV între 5% și 15%.
Stadiul 3 este cel mai avansat și este marcat de depuneri mari (TPV de peste 750 mm3 sau PAV peste 15%). Arterele se îngustează semnificativ, iar inima primește mai puțin oxigen decât are nevoie.
Fără tratament, îngustarea severă a vaselor poate evolua rapid spre un sindrom coronarian acut, o urgență medicală amenințătoare de viață.
Sistemul este încă în faza de cercetare clinică și nu este folosit de rutină în cabinete. Pentru a fi aprobat la nivel larg, studiile trebuie să confirme că această metodă previne mai multe infarcte decât analizele clasice de risc.
În prezent se desfășoară studiul clinic TRANSFORM, care a început în 2024 și are ca termen anul 2029. Cercetătorii evaluează aproximativ 7.500 de persoane pentru a vedea beneficiile acestei abordări.
Primele date din 2023 au arătat rezultate promițătoare. Persoanele aflate în stadiile 2 și 3 au avut un risc de 3 până la 6 ori mai mare de a suferi un infarct sau un atac vascular în decurs de 10 ani, comparativ cu cei din stadiile 0 și 1.
Stadiul bolii se stabilește prin angio-CT coronarian. În România, poți accesa această procedură la recomandarea medicului cardiolog, adesea în spitale mari sau centre de imagistică.
Aparatul folosește raze X și o substanță de contrast pe bază de iod, injectată într-o venă a brațului, pentru a contura arterele inimii. Un computer preia datele și creează imagini tridimensionale clare ale vaselor.
Procedura este neinvazivă, iar achiziția imaginilor pe tomograf este foarte scurtă, durând doar câteva secunde. Pregătirea și așezarea pe masă durează aproximativ 10–20 de minute, iar întreaga vizită în clinică ajunge la sub o oră.
Stadializarea permite medicului să personalizeze tratamentul din timp. Pacienții depistați timpuriu pot primi medicamente înainte ca arterele să fie blocate complet.
În funcție de stadiu și de îngustarea vaselor, opțiunile încep cu alimentația sănătoasă și mișcarea zilnică, trec prin medicamente pentru scăderea colesterolului și pot ajunge până la angioplastia și plasarea de stent pentru redeschiderea arterei blocate.
Cel mai mare avantaj îl au persoanele tăcute din punct de vedere clinic: cele care nu au simptome și nici tensiune mare, dar care poartă deja depuneri mari de placă în artere.
Dacă ai factori de risc cardiovascular sau rude apropiate cu boli de inimă timpurii, începe cu o vizită la medicul de familie. Acesta îți poate da un bilet de trimitere către un medic specialist cardiolog.
Simptomul clasic al bolii este durerea sau gheara în piept (angina pectorală). Uneori, durerea indică producerea unui infarct.
Sună imediat la numărul de urgență 112 sau mergi de urgență la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă ai dureri sau presiune în piept, mai ales dacă sunt însoțite de simptomele unui atac de cord:
Da. Deși plăcile deja formate nu dispar complet, un stil de viață echilibrat și tratamentul corect pot opri creșterea lor și reduc riscul de complicații.
Pentru a preveni cheagurile de sânge, medicul cardiolog poate recomanda tratamente antiplachetare, cum este administrarea de aspirină pentru boala coronariană, luată strict după indicația medicală.
Cu tratament adecvat și monitorizare periodică, multe persoane diagnosticate duc o viață lungă și activă. Totuși, un atac de cord netratat reprezintă un pericol major.
Statisticile medicale arată că un deces prematur cauzat de un infarct miocardic scurtează viața, în medie, cu aproximativ 16 ani comparativ cu speranța de viață obișnuită.
Noul sistem de stadializare a bolii arterelor coronare măsoară cantitatea reală de placă din vase și ajută la o împărțire precisă a riscului. Deși încă se află în teste clinice până în 2029, el deschide calea către o prevenție cardiologică mult mai exactă.
Dacă ai nelămuriri legate de inima ta, adresează-te medicului de familie sau fă o programare la cardiologie pentru un control de rutină.
Ce înseamnă să fii o persoană dornică de senzații tari? Expresia „dependent de adrenalină” descrie…
Unele remedii simple, aplicate acasă — cum ar fi băile călduțe sau folosirea unui umidificator…
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a acoperi…
Aflarea unui diagnostic de cancer de sân poate fi o experiență înfricoșătoare, dar este important…
Calitatea slabă a aerului poate declanșa dureri de cap prin apariția unei reacții inflamatorii la…
Leucemia mieloidă acută (LMA) este un tip de cancer al sângelui și al măduvei osoase.…