Degenerescența maculară chistoidă: cauze și tratament

Degenerescența maculară chistoidă (CMD) apare atunci când se formează chisturi în maculă, partea centrală a retinei. Aceasta nu este o boală de sine stătătoare, ci o consecință a unor afecțiuni oculare de bază.

Printre afecțiunile asociate frecvent cu apariția CMD se numără:

• degenerescența maculară legată de vârstă (în special forma umedă);
• ocluzia venei retiniene (blocarea unui vas de sânge din ochi);
• corioretinopatia seroasă centrală (CSCR);
• retinopatia diabetică.

CMD vs. edemul macular chistoid (CME)

CMD este strâns legată de o altă modificare retiniană numită edem macular chistoid (CME). Deși ambele implică spații chistice în retină, mecanismul și modul în care răspund la tratament diferă semnificativ.

Specialiștii oftalmologi fac diferența între cele două afecțiuni în principal prin investigații imagistice cu substanță de contrast. În CMD, chisturile sunt degenerative și nu prezintă scurgeri active de lichid. În CME, vasele de sânge au o permeabilitate crescută și există scurgeri vizibile active de lichid.

Ce cauzează degenerescența maculară chistoidă?

CMD nu este un diagnostic primar, ci un semn al deteriorării retinei. Conform studiilor oftalmologice, împarte factori declanșatori comuni cu edemul macular:

• ocluzia unei vene retiniene;
• uveita (inflamația stratului mijlociu al globului ocular);
• traumatismele oculare;
• antecedentele de edem macular la celălalt ochi;
• diabetul zaharat necontrolat;
• complicațiile apărute după operația de cataractă.

Degenerescența maculară

CMD poate apărea pe fondul degenerescenței maculare legate de vârstă (DMLV), mai ales în forma umedă. În această formă se dezvoltă vase de sânge anormale sub retină, ceea ce poate duce la afectarea rapidă a vederii.

Factori de risc pentru degenerescența maculară legată de vârstă includ:

• vârsta de peste 55 de ani;
• istoricul familial de boli ale maculei;
• rasa caucaziană (europeană);
• fumatul.

CSCR (Corioretinopatia seroasă centrală)

CMD poate apărea și în corioretinopatia seroasă centrală (CSCR), afecțiune în care retina se desprinde parțial de straturile de sub ea din cauza acumulării de lichid seros.

Printre factorii de risc documentați pentru CSCR se numără:

• tratamentele cu corticosteroizi (pastile, injecții, spray-uri sau creme);
• utilizarea de inhibitori de fosfodiesterază-5 (medicamente prescrise pentru disfuncția erectilă);
• bolile autoimune (cum este lupusul eritematos sistemic);
• stresul cronic sau tulburările de anxietate;
• sindromul Cushing (exces de cortizol în corp);
• hipertensiune arterială (tensiune mare);
• starea de după un transplant de organ.

Ocluzia venei retiniene

Această problemă apare când o venă care colectează sângele din retină este blocată de un cheag. Factorii care cresc riscul sunt:

• vârsta de peste 50 de ani;
• tensiunea arterială crescută;
• glaucomul (tensiune oculară mare);
• diabetul zaharat;
• hiperlipidemia (grăsimile și colesterolul mărit în sânge);
• fumatul și tulburările de coagulare a sângelui.

Care sunt simptomele degenerescenței maculare chistoide?

Cel mai comun simptom este scăderea clarității sau încețoșarea vederii centrale la un singur ochi. Vederea periferică (din lateral) rămâne de obicei intactă.

Alte manifestări posibile includ:

• sensibilitate crescută la lumină (fotofobie);
• culori mai șterse sau mai puțin contrastante;
• linii drepte care par ondulate sau frânte.

CMD nu provoacă durere la nivelul ochiului, deoarece retina nu conține receptori pentru durere.

Cum diagnostichează medicii degenerescența maculară chistoidă?

Medicul specialist oftalmolog recurge la investigații imagistice avansate pentru a vizualiza structura retinei:

• Fundoscopie: examinarea fundului de ochi cu un instrument cu lupă și lumină, după dilatarea pupilei cu picături speciale.
• Tomografie în coerență optică (OCT): o scanare neinvazivă și nedureroasă care realizează secțiuni transversale ale retinei, arătând exact dimensiunea și profunzimea chisturilor.
• Angiografie cu fluoresceină: injectarea unei substanțe de contrast într-o venă de la braț pentru a fotografia vasele de sânge din retină. Această analiză este esențială pentru a confirma absența scurgerilor active caracteristice CMD, diferențiind-o de CME.

Care este tratamentul pentru degenerescența maculară chistoidă?

Spre deosebire de edemul macular clasic, CMD nu răspunde direct la picături antiinflamatoare (AINS sau cortizon) și nici la injecțiile anti-VEGF administrate direct în ochi. Deoarece chisturile din CMD sunt degenerative și fără scurgeri active, tratamentul are ca scop protejarea țesutului rămas și controlul strict al bolii de bază.

În funcție de afecțiunea primară stabilită de medic, planul terapeutic poate include:

• oprirea sau ajustarea medicamentelor favorizante (cum ar fi corticosteroizii sau inhibitorii PDE-5, strict la indicația medicului curant);
• tratament laser focal sau terapie fotodinamică pentru leziunile specifice din CSCR;
• vitrectomie (intervenție chirurgicală pe retină) în cazul în care există tracțiune mecanică sau țesut cicatricial pe maculă;
• echilibrarea strictă a glicemiei și a tensiunii arteriale pentru a preveni alte leziuni retiniene.

Care este prognosticul pentru persoanele cu degenerescență maculară chistoidă?

Evoluția depinde mult de boala care a declanșat modificarea și de momentul în care începe urmărirea medicală. Dacă structura fotoreceptorilor din retină este deja grav afectată, pierderea de vedere poate fi definitivă.

Datele medicale arată însă că monitorizarea și tratarea bolii primare pot aduce rezultate bune: un studiu din 2021 a evidențiat că 63,1% dintre ochii cu CSCR cronică și CMD au reușit să își mențină sau să își amelioreze vederea după 1 an de monitorizare și tratament activ. Pe de altă parte, un studiu din 2019 a arătat că leziunile retiniene sunt mai severe și mai dificil de recuperat la pacienții diabetici care dezvoltă chisturi degenerative mari (CMD) comparativ cu cei cu edem simplu (CME).

Traseul medical în România: cum investighezi problemele de maculă

Dacă observi încețoșarea vederii, primul pas este să mergi la medicul de familie pentru a primi un bilet de trimitere către un medic specialist oftalmolog.

Consultul oftalmologic de bază și fundoscopia sunt decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la medicii aflați în contract. Investigațiile imagistice avansate, precum tomografia în coerență optică (OCT) sau angiografia cu fluoresceină, pot fi decontate parțial sau realizate contra cost în clinicile de specialitate. Întreabă medicul oftalmolog ce clinici partenere oferă investigații decontate.

Când să mergi la medic

Programează o consultație dacă observi deformări ale literelor la citit, dificultăți la distingerea fețelor sau dacă ai diabet și nu ai făcut un examen de fund de ochi în ultimul an.

Mergi de urgență la o cameră de gardă de oftalmologie sau la UPU (ori sună la 112) dacă:

• îți pierzi brusc vederea parțial sau complet la un ochi;
• apare o „perdea neagră” sau o umbră densă peste o parte din câmpul vizual;
• observi fulgere luminoase urmate de o ploaie densă de puncte negre plutitoare.

Concluzie

Degenerescența maculară chistoidă semnalează o afectare structurală avansată a retinei, apărută adesea ca o complicație a unor afecțiuni vasculare sau inflamatorii. Diagnosticul corect, diferențiat de edemul macular simplu, este esențial pentru a alege abordarea optimă și a proteja vederea pe termen lung.