Jocuri de memorie și exerciții utile pentru creier

Pe scurt: Jocurile de memorie și activitățile logice mențin creierul activ și pot încetini declinul cognitiv la adulții în vârstă. Exercițiile simple, precum integramele, cărțile de joc sau rememorarea unor liste zilnice, stimulează atenția și aduc bucuria conectării cu cei dragi. Dacă observi uitări frecvente care afectează activitățile obișnuite, programează o consultație la medicul de familie.

Exercițiile mentale, inclusiv jocurile de memorie, pot ajuta la îmbunătățirea sănătății creierului prin stimularea creării de noi conexiuni neuronale.

Exercițiile pentru creier sunt utile pe tot parcursul vieții, dar devin deosebit de valoroase la vârste mai înaintate. Un studiu din 2019 a arătat că jocurile analogice clasice (șahul, jocurile de societate sau de cărți), jucate regulat între 70 și 79 de ani, sunt asociate cu o mai bună păstrare a memoriei și a vitezei de gândire.

Aceste activități pot contribui la reducerea riscului de declin cognitiv (scăderea capacității de gândire și memorare). Ele aduc beneficii reale și persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer, prin menținerea rutinelor plăcute.

Fie că ajuți o persoană dragă care are Alzheimer, fie că dorești să îți antrenezi propria minte, poți introduce câteva exerciții simple în viața de zi cu zi.

Exerciții pentru creier prietenoase cu memoria

Jocurile de memorie reprezintă o modalitate relaxantă de conectare pentru bunici, părinți și nepoți.

Pe lângă stimularea intelectuală, exercițiile fizice aduc beneficii pentru creier și sprijină starea generală de bine.

Chiar dacă jocurile nu pot opri complet o afecțiune neurodegenerativă, ele stimulează atenția și oferă ocazii prețioase de socializare. Multe dintre aceste jocuri pentru creier în boala Alzheimer reduc apatia și îmbunătățesc starea de spirit.

O meta-analiză din 2023 a confirmat că sesiunile de jocuri de societate de aproximativ 60 de minute, desfășurate o dată sau de două ori pe săptămână, îmbunătățesc scorurile de evaluare a memoriei și cresc calitatea vieții la vârstnicii cu risc de declin cognitiv.

Exerciții de reamintire

Aceste activități antrenează memoria pe termen lung. Scopul este să readuci în minte informații pe care le-ai citit, auzit sau văzut cu ceva timp înainte.

Dacă observi dificultăți frecvente în procesul de rememorare, este recomandat să consulți un medic pentru teste de evaluare a stării mentale.

Iată câteva exerciții simple pe care le poți încerca singur sau alături de cineva apropiat:

• Lista de piață memorată: Scrie o listă scurtă de cumpărături (de exemplu, 5 alimente de bază). Încearcă să o memorezi, pune foaia în buzunar și vezi câte produse îți amintești când ajungi la magazin.
• Cuvintele de dimineață: Alege trei sau patru cuvinte la micul dejun. Încearcă să le rostești sau să le scrii din memorie după-amiază.
• Exercițiul detaliilor: Privește o fotografie de familie sau un tablou din casă timp de un minut. Peste câteva ore, notează patru detalii pe care le ții minte: culorile hainelor, vremea din imagine sau expresia feței celor prezenți.
• Alfabetul invers: Încearcă să spui literele alfabetului de la Z la A, în ritmul tău, fără grabă.
• Inversarea propozițiilor scurte: Transformă o propoziție simplă în ordine inversă. De exemplu, „Afară este cald” devine „Cald este afară”.
• Repetarea în gând a conversațiilor: În timp ce asculți o poveste la radio sau un prieten care vorbește, repetă în gând ideile principale. Acest lucru susține concentrarea.

Jocuri de potrivire

Jocurile de potrivire se bazează pe găsirea a două elemente identice sau complementare. Ele antrenează memoria vizuală pe termen scurt și atenția la detalii.

Câteva exemple clasice și ușor de organizat acasă:

• jocuri de memorie cu cartonașe ilustrate întoarse cu fața în jos (perechi de flori, animale sau peisaje);
• sortarea cărților dintr-un pachet tradițional pe culori (roșu/negru) sau pe suite (cupă, treflă etc.);
• potrivirea nasturilor sau a mărgelelor mari în funcție de culoare și mărime.

Pentru o persoană în vârstă sau cu dificultăți de memorie, alege imagini clare și familiare din viața de zi cu zi. Evită desenele aglomerate sau abstracte, care pot provoca agitație sau frustrare.

Există și jocuri de potrivire pe tabletă sau telefon. Deși dispozitivele medicale cu stimulare senzorială sunt cercetate în studii clinice pentru efecte terapeutice, aplicațiile obișnuite rămân o metodă plăcută și accesibilă de a trece timpul într-un mod constructiv.

Jocuri de ordonare

Jocurile de ordonare și logică structurează gândirea și oferă satisfacția rezolvării unei provocări.

• Puzzle-uri: Poți începe cu puzzle-uri cu piese mari, ușor de manevrat, cu imagini liniștitoare din natură, care stimulează orientarea în spațiu.
• Integrame și cuvinte încrucișate: Revistele clasice de integrame sunt foarte populare în România și reprezintă o metodă excelentă de a exersa vocabularul și memoria culturală.
• Sudoku: Jocul pe bază de cifre stimulează logica. Începe întotdeauna cu variantele pentru începători.
• Rummy (Remi), șah sau table: Jocurile clasice de familie mențin gândirea strategică și încurajează comunicarea între generații.
• Jocul cuvintelor cu alfabetul: Găsește un nume de oraș, floare sau animal pentru fiecare literă a alfabetului (de exemplu: Arad, Brașov, Cluj).

Comparație între activitățile pentru creier

Concluzie

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și se manifestă adesea prin pierderi de memorie treptate. Introducerea unor jocuri simple în rutina săptămânală sprijină funcțiile cognitive și aduce zâmbete într-o atmosferă caldă.

Nu există o regulă fixă: testează diferite activități până găsești jocul care îi aduce plăcere persoanei dragi, fără să o obosească.

Când să mergi la medic

Este normal ca odată cu înaintarea în vârstă să uiți ocazional unde ai pus ochelarii sau numele unui cunoscut îndepărtat. Însă anumite semne necesită o evaluare de specialitate:

• uitarea frecventă a informațiilor învățate recent și repetarea acelorași întrebări;
• dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi (cum ar fi pregătirea unei mese sau folosirea telefonului);
• dezorientare pe trasee bine cunoscute (de exemplu, drumul spre piață sau spre casă);
• schimbări bruște de dispoziție, confuzie sau retragere din viața socială.

Fă o programare la medicul de familie. Acesta poate face o primă evaluare și îți poate elibera un bilet de trimitere decontat prin CNAS către un medic neurolog sau psihiatru.

Atenție: Dacă o persoană își pierde brusc capacitatea de a vorbi, are fața asimetrică sau brațul slăbit ori devine brusc confuză, sună imediat la numărul de urgență 112. Acestea pot fi semnele unui accident vascular cerebral.