Ce este chimioterapia adjuvantă și când este recomandată?

Chimioterapia este utilizată frecvent în tratarea multor tipuri de cancer. Spre deosebire de intervenția chirurgicală, care acționează la nivel local, chimioterapia este un tratament sistemic, care circulă prin întregul organism prin intermediul sângelui.

În acest ghid, explicăm clar diferențele dintre chimioterapia adjuvantă și cea neoadjuvantă, motivele pentru care medicul oncolog recomandă una dintre aceste abordări și ce măsuri de siguranță trebuie să cunoști pe parcursul tratamentului.

Ce este chimioterapia adjuvantă?

Terapia adjuvantă este orice formă de tratament administrată după procedura terapeutică principală. Așadar, chimioterapia adjuvantă se realizează după ce ai finalizat prima etapă de tratament, cum ar fi operația de îndepărtare completă a unei tumori vizibile.

În aceste protocoale postoperatorii sunt incluse adesea diverse antibiotice antitumorale, substanțe concepute să oprească multiplicarea celulelor maligne reziduale.

Fără această consolidare terapeutică, celulele maligne microscopice rămase în organism pot migra prin fluxul sanguin ori limfatic și pot forma metastaze pulmonare sau leziuni secundare în alte organe vitale.

Chiar și după o operație reușită, câteva celule canceroase pot rămâne ascunse. Acestea nu pot fi detectate la investigațiile imagistice obișnuite, cum ar fi ecografia, tomografia computerizată (CT) sau RMN-ul.

Citostaticele (medicamentele folosite în chimioterapie) acționează asupra celulelor care se înmulțesc rapid. Deși pot afecta temporar și anumite celule sănătoase, ele ajută decisiv la distrugerea resturilor tumorale și la scăderea riscului de recidivă.

Când este recomandată chimioterapia adjuvantă?

Decizia de a începe chimioterapia adjuvantă nu se ia la întâmplare. În România, fiecare caz este analizat de regulă în cadrul unei comisii oncologice multidisciplinare (numită și tumor board), din care fac parte chirurgul, medicul oncolog, radioterapeutul și anatomopatologul.

Medicul oncolog îți poate recomanda tratamentul adjuvant dacă:

• examenul histopatologic de după operație arată celule canceroase în ganglionii limfatici din apropiere;
• analizele evidențiază mutații genetice sau biomarkeri asociați cu o agresivitate crescută a bolii;
• tumora a fost voluminoasă sau a fost diagnosticată într-un stadiu avansat;
• tumora nu prezintă receptori hormonali, caz în care terapia hormonală nu ar fi de ajutor.

În protocoalele pentru cancerele tubului digestiv se folosește adesea chimioterapia cu fluorouracil (5-FU). De asemenea, în situații selectate de tumori abdominale extinse, specialiștii pot evalua chimioterapia intraperitoneală hipertermică (HIPEC), administrată direct în cavitatea abdominală în timpul operației.

Chimioterapia adjuvantă este frecvent aplicată în cazurile de:

• cancer mamar (de sân);
• cancer pulmonar;
• cancer de colon și rect;
• cancer gastric (de stomac);
• cancer ovarian.

De pildă, la pacienții cu adenocarcinom de colon în stadiul 3, chimioterapia adjuvantă cu oxaliplatin administrată timp de 3 până la 6 luni reprezintă standardul de îngrijire după operație. În schimb, pentru cei cu cancer de colon în stadiul 2, decizia depinde de anumiți biomarkeri, cum este instabilitatea microsatelitară (MSI/dMMR), deoarece tumorile cu instabilitate înaltă au adesea un prognostic favorabil și nu beneficiază de monoterapia clasică cu fluoropirimidine.

Ce este chimioterapia neoadjuvantă?

Chimioterapia neoadjuvantă presupune administrarea tratamentului medicamentos înainte de operație sau înainte de radioterapie. Scopul principal este reducerea dimensiunilor tumorii pentru ca intervenția chirurgicală să fie mai sigură, mai puțin invazivă și mai eficientă.

Această abordare este esențială în schemele de tratament pentru cancerul de sân în stadiul 3. Micsorarea tumorii permite medicilor să realizeze o operație conservatoare (care păstrează sânul) și să evite mastectomia (îndepărtarea totală a glandei mamare).

Chimioterapia neoadjuvantă este luată în considerare în mai multe situații:

• Când tumora este prea mare: micșorarea acesteia facilitează îndepărtarea chirurgicală curată, cu margini de siguranță bune;
• Pentru a evalua sensibilitatea la medicamente: medicii pot vedea direct cât de rapid scade tumora și pot schimba schema dacă răspunsul nu este cel așteptat;
• Pentru a opri răspândirea precoce: în formele agresive de cancer de sân, începerea rapidă a tratamentului sistemic protejează restul organismului chiar înainte de operație.

Comparație: Chimioterapie Adjuvantă vs. Neoadjuvantă

Care sunt efectele secundare ale chimioterapiei?

Deoarece citostaticele atacă celulele care se multiplică rapid, ele pot afecta temporar și celulele sănătoase din măduva osoasă, rădăcina firului de păr sau mucoasa tubului digestiv. Fiecare organism reacționează diferit, iar reacțiile adverse depind de schema prescrisă.

Pentru detalii adaptate particularităților feminine, poți consulta ghidul despre efectele secundare ale tratamentului pentru cancerul de sân.

Printre efectele secundare comune se numără:

• greață, vărsături sau lipsa poftei de mâncare;
• stare de oboseală accentuată;
• căderea părului (alopecie temporară);
• anemie (scăderea globulelor roșii din sânge) și sângerări mai ușoare la traumatisme mărunte;
• afte la nivelul gurii și uscăciune bucală;
• tulburări digestive (diaree sau constipație);
• furnicături, amorțeli sau senzație de arsură în degete (neuropatie periferică);
• tulburări trecătoare de atenție sau memorie („ceață mentală”).

Pentru a calma disconfortul, unii pacienți se întreabă dacă pot folosi CBD în siguranță. Înainte de a lua orice supliment sau produs naturist pe durata chimioterapiei, discută obligatoriu cu medicul oncolog, pentru a evita interacțiunile dăunătoare cu citostaticele.

Există și unele efecte pe termen lung asociate anumitor molecule, cum ar fi instalarea unei menopauze precoce, afectarea persistentă a nervilor periferici sau afectarea funcției inimii. Medicul îți va monitoriza periodic analizele de sânge și funcția cardiacă pentru a preveni astfel de complicații.

Este chimioterapia adjuvantă sau neoadjuvantă potrivită pentru tine?

În România, tratamentele oncologice injectabile și perfuzabile sunt decontate integral de stat, fiind gratuite pentru pacienții asigurați prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul Programului Național de Oncologie. Accesul la medicație se face pe baza referatului întocmit de medicul specialist oncolog.

Înainte de a începe terapia, discută deschis cu oncologul despre orice nelămurire, inclusiv despre ce vitamine și suplimente pentru pacienți sunt permise în siguranță și care trebuie evitate.

Întrebări utile pentru medicul oncolog

• Care este obiectivul principal al chimioterapiei în stadiul bolii mele?
• Câte cure de tratament sunt planificate și la ce interval de timp?
• Cum voi tolera ședințele și ce medicamente îmi veți prescrie pentru a preveni greața?
• Ce analize de sânge trebuie să repet între perfuzii?
• Unde trebuie să mă prezint sau pe cine sun dacă fac febră între ciclurile de tratament?

Ce alte tipuri de terapii adjuvante există?

În funcție de profilul biologic al tumorii, tratamentul adjuvant poate combina sau include și alte terapii, cu scopul de a obține o stare de remisie de durată:

• Terapia hormonală: blochează acțiunea estrogenului sau a altor hormoni în cancerele dependente hormonal (cum sunt anumite tipuri de cancer de sân sau prostată);
• Imunoterapia: activează propriile celule de apărare ale organismului pentru a elimina celulele maligne rămase;
• Radioterapia: utilizează fascicule de radiații de înaltă energie pentru a curăța patul tumoral și ganglionii din zonă;
• Terapia țintită (moleculară): atacă direct mutațiile specifice ale celulei tumorale (cum sunt mutațiile HER2 sau EGFR), protejând mai bine țesuturile sănătoase.

Când să mergi de urgență la medic (apel la 112)

Chimioterapia scade temporar numărul de celule albe din sânge (leucocite și neutrofile), adică celulele care te apără de infecții. Această scădere se numește neutropenie.

Cea mai gravă complicație pe durata tratamentului este neutropenia febrilă. O infecție banală se poate răspândi extrem de rapid când imunitatea este prăbușită.

Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la cel mai apropiat spital (UPU) dacă în timpul chimioterapiei ai:

• febră (sau un episod de frison puternic, chiar fără febră măsurată);
• dificultăți mari de respirație (senzație de sufocare);
• sângerări care nu se opresc (nazale, din gingii sau în scaun/urină);
• stare de leșin, confuzie accentuată sau tensiune arterială foarte mică;
• vărsături repetate care nu îți permit să bei lichide pe parcursul unei zile întregi.

Nu lua paracetamol sau antiinflamatoare fără să anunți medicul sau camera de gardă, deoarece acestea pot masca febra și pot întârzia începerea antibioticelor salvatoare.

De reținut

Chimioterapia adjuvantă se administrează după operație pentru a elimina celulele canceroase microscopice și a preveni recidiva, în timp ce terapia neoadjuvantă se face înainte pentru a micșora tumora.

Tratamentul citostatic este asigurat gratuit în România prin Programul Național de Oncologie, iar schema este stabilită de comisia oncologică în funcție de tipul și stadiul bolii tale.

Orice febră apărută în timpul chimioterapiei este o urgență medicală majoră și impune evaluare imediată la spital.