Chimioterapia este utilizată în tratarea multor tipuri de cancer. Chimioterapia adjuvantă reprezintă tratamentul administrat după terapia principală, de regulă după o intervenție chirurgicală.
În acest articol, vom analiza mai detaliat atât chimioterapia adjuvantă, cât și pe cea neoadjuvantă, momentele în care sunt recomandate și motivele pentru care medicul tău poate alege una dintre aceste abordări.
Cuprins:
Ce este chimioterapia adjuvantă?
Terapia adjuvantă este orice formă de tratament administrată după intervenția terapeutică principală. Așadar, chimioterapia adjuvantă se realizează după ce ai finalizat tratamentul de primă linie, cum ar fi operația de îndepărtare a unei tumori canceroase.
Fără acest tratament de consolidare, celulele maligne rămase pot migra prin fluxul sanguin și pot forma metastaze pulmonare sau leziuni secundare în alte organe vitale.
Scopul principal al chimioterapiei adjuvante este de a reduce riscul de revenire a cancerului (recidivă) și de a îmbunătăți rezultatele obținute prin intervenția chirurgicală.
Uneori, chiar și după o operație reușită, în organism pot rămâne celule canceroase microscopice. De asemenea, este posibil ca unele celule maligne să fi pătruns deja în fluxul sanguin sau în sistemul limfatic.
Aceste celule care circulă prin corp nu sunt vizibile la investigațiile imagistice obișnuite (cum ar fi ecografia, tomografia sau RMN-ul). Fără un tratament suplimentar, ele se pot stabili în alte organe, formând noi tumori (metastaze).
Chimioterapia este un tratament sistemic, ceea ce înseamnă că acționează la nivelul întregului organism. Medicamentele citostatice atacă celulele care se divid rapid, categorie din care fac parte și celulele canceroase.
Este important de reținut că citostaticele pot afecta temporar și celulele sănătoase, deoarece chimioterapia clasică nu acționează exclusiv asupra celor maligne.
Cu toate acestea, tratamentul chimioterapic ajută considerabil la scăderea riscului ca boala să se răspândească. Medicul oncolog va monitoriza îndeaproape evoluția ta pe tot parcursul terapiei.
Când este recomandată chimioterapia adjuvantă?
Medicul oncolog îți poate recomanda chimioterapie adjuvantă dacă:
Unul dintre cele mai utilizate citostatice în aceste protocoale postoperatorii este chimioterapia cu fluorouracil (5-FU), des recomandată în cancerele tractului digestiv.
- ai un tip de cancer sau anumiți biomarkeri (markeri biologici) despre care se știe că răspund bine la citostatice;
- prezinți mutații genetice specifice asociate cu un risc crescut de recidivă;
- în timpul operației au fost descoperite celule canceroase în ganglionii limfatici;
- tumora nu prezintă receptori hormonali, ceea ce înseamnă că terapia hormonală nu ar fi eficientă;
- cancerul a fost diagnosticat într-un stadiu mai avansat.
Terapiile adjuvante sunt utilizate frecvent în cazul cancerelor de:
- sân;
- plămâni;
- colon.
- stomac;
- ovar.
Chiar și în aceste situații, decizia este luată în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte.
De exemplu, studiile medicale arată că chimioterapia adjuvantă reprezintă tratamentul standard și aduce beneficii clare pacienților cu adenocarcinom de colon în stadiul 3.
În schimb, pentru pacienții cu cancer de colon în stadiul 2, beneficiile pot varia. În acest stadiu, oportunitatea chimioterapiei adjuvante depinde adesea de prezența anumitor biomarkeri.
Toți acești factori sunt evaluați cu atenție de echipa medicală înainte de a stabili dacă chimioterapia adjuvantă este cu adevărat necesară.
Ce este chimioterapia neoadjuvantă?
Chimioterapia neoadjuvantă presupune administrarea tratamentului medicamentos înainte de intervenția principală. Scopul este de a crește șansele de reușită ale operației sau ale radioterapiei.
La fel ca în cazul terapiei adjuvante, momentul administrării depinde de mai mulți factori medicali.
Medicul îți poate recomanda chimioterapie neoadjuvantă în următoarele situații:
- Tumora este voluminoasă sau apasă pe structuri vitale, ceea ce face operația dificilă sau riscantă. Chimioterapia poate micșora tumora, facilitând îndepărtarea ei în condiții de siguranță.
- Există riscul ca celulele canceroase să se fi răspândit deja din tumora inițială. Dacă apar complicații postoperatorii, începerea chimioterapiei ar putea fi întârziată; începerea direct cu chimioterapie previne răspândirea bolii la distanță.
- Administrarea tratamentului înainte de operație le permite medicilor să observe direct cât de sensibilă este tumora la citostatice, adaptând schema terapeutică pe termen lung.
- În cancerul de sân, micșorarea tumorii poate permite o intervenție conservatoare (care salvează sânul), evitând mastectomia (îndepărtarea completă a sânului).
Medicul va evalua micșorarea tumorii prin investigații imagistice periodice. În unele situații se poate obține un „răspuns patologic complet”, ceea ce înseamnă că în țesutul analizat după operație nu se mai identifică celule canceroase active.
Modul în care tumora răspunde la terapia neoadjuvantă ajută la orientarea deciziilor terapeutice ulterioare. Studiile de specialitate confirmă că, în anumite tipuri de cancer, această abordare este asociată cu o rată mai bună de supraviețuire pe termen lung.
Care sunt efectele secundare ale chimioterapiei?
Indiferent dacă este administrată înainte sau după operație, chimioterapia poate provoca diverse reacții adverse. Acestea variază considerabil de la un medicament la altul și de la un organism la altul.
În căutarea unor opțiuni complementare de sprijin, mulți pacienți se întreabă dacă pot folosi CBD în siguranță pentru a calma greața, durerea și insomnia asociate tratamentului.
Citostaticele distrug celulele cu multiplicare rapidă. Din păcate, și unele celule sănătoase din corp se divid rapid (cum sunt celulele din rădăcina firului de păr, măduva osoasă sau tractul digestiv). Afectarea temporară a acestora poate provoca simptome precum:
- greață și vărsături;
- stare de oboseală accentuată;
- căderea părului;
- apariția ușoară a vânătăilor sau sângerărilor;
- afte bucale și uscăciune a gurii;
- predispoziție la infecții;
- anemie (scăderea numărului de globule roșii);
- lipsa poftei de mâncare;
- scădere în greutate;
- diaree sau constipație;
- tulburări la nivelul vezicii urinare;
- amorțeală, furnicături sau dureri la nivelul extremităților (neuropatie);
- modificări la nivelul pielii și unghiilor;
- schimbări ale dispoziției;
- modificări ale dorinței și funcției sexuale;
- dificultăți de concentrare și memorie (fenomen numit adesea „ceață mentală indusă de chimio”).
Fiecare organism reacționează diferit. Cel mai probabil nu te vei confrunta cu toate aceste reacții adverse.
Unele medicamente chimioterapice pot cauza efecte pe termen lung, cum ar fi:
- menopauză precoce;
- afectarea de durată a nervilor periferici;
- afectarea funcției inimii, plămânilor sau rinichilor.
Echipa ta medicală îți va oferi recomandări utile pentru a controla aceste neplăceri. Multe simptome, cum ar fi greața, pot fi prevenite eficient cu medicamente specifice administrate odată cu perfuzia.
Chiar dacă ai tendința să ignori unele simptome minore, este esențial să le aduci la cunoștința medicului tău. Majoritatea efectelor secundare pot fi tratate, iar unele pot fi semnele unor complicații ce necesită îngrijire promptă.
Este chimioterapia adjuvantă sau neoadjuvantă potrivită pentru tine?
Este chimioterapia o etapă esențială în planul tău de tratament? Ar trebui administrată înainte sau după intervenția principală? Acestea sunt decizii pe care le vei stabili împreună cu medicul oncolog. Iată o serie de întrebări pe care le poți adresa la consultație:
Întrebări utile pentru medicul oncolog
- De ce îmi recomandați chimioterapie adjuvantă sau neoadjuvantă? Care este obiectivul principal?
- La ce efecte și stări ar trebui să mă aștept în timpul tratamentului?
- Există și alte opțiuni terapeutice disponibile?
- Care sunt riscurile și reacțiile adverse la care trebuie să fiu atent?
- Câte cicluri (cure) de tratament vor fi necesare?
- Unde se vor administra perfuziile și cât va dura fiecare ședință?
- Cum vom ști dacă tratamentul își face efectul?
- Ce opțiuni avem în cazul în care terapia nu dă rezultatele dorite?
Ce alte tipuri de terapii adjuvante există?
Pe lângă chimioterapie, tratamentele adjuvante pot include:
- Terapia hormonală: utilizată frecvent pentru cancerele cu receptori hormonali pozitivi (sensibile la acțiunea hormonilor).
- Imunoterapia: stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a recunoaște și distruge celulele canceroase.
- Radioterapia: folosește radiații pentru a distruge eventualele celule maligne rămase într-o zonă anatomică precisă.
- Terapia țintită: acționează precis asupra celulelor canceroase care prezintă mutații sau anomalii moleculare specifice.
De reținut
Chimioterapia adjuvantă este tratamentul administrat după procedura principală (cum ar fi operația), în timp ce chimioterapia neoadjuvantă se realizează înainte de aceasta.
Alegerea momentului administrării depinde de numeroși factori: tipul de cancer, dimensiunea și localizarea tumorii, prezența anumitor biomarkeri și starea generală de sănătate.
Scopul principal al chimioterapiei adjuvante este de a elimina celulele canceroase rămase în corp și de a reduce la minimum riscul ca boala să revină.