Pe scurt: Corticosteroizii (medicamente antiinflamatoare puternice) nu sunt recomandați în bronșita acută la persoanele fără alte afecțiuni respiratorii, deoarece aceasta este de obicei virală și trece de la sine. În schimb, ei pot fi prescriși pe termen scurt de către medic în cazul acutizărilor bronșitei cronice sau ale BPOC pentru a reduce inflamația severă a plămânilor.
Bronșita reprezintă inflamația mucoasei care căptușește căile respiratorii (bronhiile). Când vorbim despre tratament, este esențial să știi ce tip de bronșită ai: acută sau cronică.
Bronșita acută este o infecție temporară care durează de obicei între 7 și 10 zile, deși tusea deranjantă poate persista câteva săptămâni.
Bronșita cronică este o afecțiune de lungă durată, asociată frecvent cu boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Din punct de vedere medical, ea se definește prin tuse productivă (cu spută) prezentă în majoritatea zilelor, cel puțin 3 luni pe an, timp de cel puțin 2 ani consecutivi.
Cuprins:
Când medicii vorbesc despre steroizi pentru plămâni, ei se referă la corticosteroizi (glucocorticoizi). Aceștia sunt medicamente antiinflamatoare puternice, complet diferite de steroizii anabolizanți folosiți în sport.
În bronșita acută la pacienți fără boli cronice de plămâni, corticosteroizii nu sunt eficienți și nu sunt recomandați de ghidurile medicale. Riscurile lor depășesc beneficiile.
În schimb, la persoanele cu bronșită cronică sau BPOC, corticosteroizii reduc inflamația bronhiilor și excesul de mucus. Ei sunt folosiți în special în timpul exacerbărilor (episoade în care respirația se înrăutățește brusc) sau în crizele de astm.
| Caracteristică | Bronșită acută | Bronșită cronică / BPOC |
|---|---|---|
| Cauză principală | Virusuri respiratorii (răceală, gripă) | Fumatul, poluarea, expunerea la noxe |
| Durată | 1–3 săptămâni | Peste 3 luni pe an, cel puțin 2 ani la rând |
| Sunt indicați steroizii? | Nu, nu aduc beneficii dovedite | Da, în episoade acute sau inhalator pe termen lung |
Pentru exacerbările din BPOC, medicii pneumologi pot prescrie pe perioade scurte (în general câteva zile) corticosteroizi orali precum:
Aceste medicamente se eliberează strict pe bază de rețetă medicală. Nu lua niciodată corticosteroizi rămași prin casă fără acordul medicului, deoarece automedicația poate declanșa dezechilibre metabolice sau infecții grave.
Pentru întreținere, persoanele cu bronșită cronică folosesc mai degrabă corticosteroizi inhalați asociați cu un bronhodilatator (spray inhalator). Aceștia acționează direct în plămâni, relaxează mușchii căilor respiratorii și au mai puține reacții adverse generale.
Corticosteroizii pot provoca diverse reacții adverse, mai ales când sunt luați sub formă de comprimate. Un efect comun este tulburarea somnului: steroizii pot provoca insomnie și agitație, motiv pentru care se administrează de obicei dimineața.
Alte reacții adverse posibile includ:
În cazuri rare, corticosteroizii sistemici pot crește riscul de complicații grave, cum ar fi tromboembolismul venos (cheaguri de sânge) sau sepsisul (infecție generalizată gravă). Riscul este mult mai mic atunci când tratamentul este scurt și strict supravegheat de medic.
Majoritatea cazurilor de bronșită acută se vindecă de la sine în câteva zile sau săptămâni. Pentru ameliorarea simptomelor, poți recurge la măsuri simple de îngrijire:
Antibioticele nu vindecă bronșita acută virală. Medicul de familie îți va recomanda antibiotic doar dacă suspectează o infecție bacteriană secundară.
În bronșita cronică din cadrul BPOC, abordarea include renunțarea definitivă la fumat și un program ghidat de reabilitare respiratorie. În cadrul recuperării, practicarea unor exerciții recomandate pentru BPOC poate contribui semnificativ la menținerea capacității pulmonare.
Corticosteroizii sunt un instrument util pentru controlul acutizărilor de bronșită cronică și BPOC. În schimb, pentru bronșita acută obișnuită, aceștia nu își au locul și nu grăbesc vindecarea.
Dacă ai simptome respiratorii și nu ești sigur de cauza lor, poți consulta un ghid util despre deosebirile dintre bronșită și o răceală pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în corpul tău.
Programează o consultație la medicul de familie dacă tusea durează mai mult de trei săptămâni, ai febră mare sau ești diagnosticat cu o afecțiune pulmonară cronică și observi că respiri tot mai greu. Medicul de familie îți poate elibera un bilet de trimitere către un medic pneumolog pentru investigații detaliate (cum este spirometria, testul care măsoară capacitatea pulmonară) și prescrierea tratamentului compensat.
Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la camera de gardă dacă apar semne de alarmă:
Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…
Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…
Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…
Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…
Pe scurt: Nu există suficiente dovezi științifice care să arate că acupunctura poate vindeca sau…
Pe scurt: Când ajuți o persoană cu anxietate socială, cel mai mult contează să îi…