Bronșita eozinofilică: ce înseamnă și cum se tratează

Pe scurt: Bronșita eozinofilică este o cauză frecventă de tuse uscată și persistentă, provocată de acumularea unui tip specific de celule imunitare (eozinofile) în căile respiratorii. Spre deosebire de astm, această afecțiune nu provoacă senzație de sufocare sau respirație șuierătoare, iar testele de respirație sunt de regulă normale. Tratamentul constă de obicei în spray-uri cu steroizi inhalați, care reduc rapid inflamația.

Dacă ai o tuse persistentă de mai multe săptămâni, dar nu ai dificultăți de respirație, este posibil să suferi de bronșită eozinofilică (adesea numită bronșită eozinofilică non-astmatică).

Eozinofilele sunt un tip de globule albe care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor sau participă la reacțiile alergice. Când se acumulează în exces în bronhii (tuburile care duc aerul în plămâni), ele provoacă o iritație continuă ce declanșează reflexul de tuse.

Cauzele bronșitei eozinofilice

Cauza exactă a bronșitei eozinofilice nu este complet elucidată. Medicii consideră că inflamația este declanșată adesea de inhalarea unor substanțe iritante din mediu sau de la locul de muncă.

Printre factorii declanșatori suspectați se numără:

• inhalarea cronică a prafului industrial sau vegetal (asociată și cu alte boli profesionale, cum este bisinoza);
• fumul de sudură;
• formaldehida și vaporii chimici;
• rășinile de întărire și solvenții.

Dacă lucrezi într-un mediu cu praf sau substanțe chimice fără echipament de protecție adecvat, riscul de a dezvolta această formă de inflamație bronșică este mult mai mare.

Simptomele bronșitei eozinofilice

Simptomul dominant este tusea cronică, de regulă seacă, ce persistă peste 8 săptămâni la adulți și peste 4 săptămâni la copii.

Spre deosebire de manifestările din astmul alergic, această formă de inflamație nu provoacă modificări variabile ale căilor respiratorii, hiperreactivitate bronșică sau wheezing (respirație șuierătoare).

Persoanele afectate prezintă în general:

• episoade zilnice de tuse supărătoare;
• un reflex de tuse exagerat la aer rece sau mirosuri puternice;
• un nivel crescut de eozinofile în mucusul din căile aeriene.

În bronșita eozinofilică nu apar în mod tipic dificultăți de respirație (lipsă de aer), blocaj respirator variabil sau senzație de apăsare în piept.

Cum se diferențiază de alte afecțiuni respiratorii

Deoarece simptomul principal este tusea, afecțiunea poate fi confundată ușor cu alte boli respiratorii cronice. Iată principalele diferențe:

Pașii următori pentru diagnosticarea bronșitei eozinofilice

Pentru a stabili diagnosticul, medicul pneumolog va exclude mai întâi cauze precum pneumonia, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), refluxul gastroesofagian sau o bronșită acută recentă.

Pentru confirmare, medicul poate recomanda următoarele investigații:

• Spirometrie și test de provocare bronșică: Spirometria măsoară cât aer poți expira și cât de repede. În bronșita eozinofilică, rezultatele sunt în limite normale, fără hiperreactivitate a bronhiilor.
• Inducerea sputei: Inhalezi o soluție salină sterilă prin aerosoli pentru a tuși și a elimina flegmă (spută). O numărătoare a eozinofilelor din această spută confirmă diagnosticul dacă celulele depășesc pragul normal.
• Radiografie pulmonară: Este utilă pentru a exclude alte afecțiuni ale plămânilor sau infecții pulmonare.
• Bronhoscopie cu lavaj bronhoalveolar: Se utilizează rar, doar în cazuri neclare, presupunând examinarea directă a bronhiilor cu un tub subțire și flexibil.

Opțiuni de tratament pentru bronșita eozinofilică

Tratamentul de primă linie constă în corticosteroizi inhalați (de exemplu budesonidă). Aceștia acționează direct pe mucoasa bronhiilor și reduc inflamația eozinofilică.

Spre deosebire de alte suferințe bronșice, bronhodilatatoarele obișnuite (spray-urile care deschid căile respiratorii) nu sunt eficiente aici, deoarece bronhiile nu sunt îngustate. În formele severe sau rezistente, medicul poate prescrie o cură scurtă de steroizi sub formă de comprimate.

Durata tratamentului variază de la câteva săptămâni până la câteva luni, în funcție de răspunsul tău clinic. De asemenea, este esențial să elimini expunerea la factorii declanșatori, precum praful sau substanțele iritante.

Cum ai acces la tratament și compensare în România?

Dacă te confrunți cu o tuse care nu mai trece, primul pas este o vizită la medicul de familie. Acesta îți va elibera un bilet de trimitere către un medic specialist pneumolog.

Investigațiile de specialitate (cum sunt spirometria sau analizele de spută) și consultul pneumologic sunt decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), dacă ești asigurat. Majoritatea corticosteroizilor inhalați pot fi prescriși pe rețetă compensată. Întreabă medicul sau farmacistul despre opțiunile compensate disponibile.

Evoluție și prognostic

Prognosticul bronșitei eozinofilice este în general foarte bun atunci când afecțiunea este diagnosticată corect și tratată cu spray-uri antiinflamatorii.

Fără un diagnostic precis, tusea prelungită poate fi confundată ușor cu o bronșită cronică sau cu un astm, ceea ce duce la tratamente nepotrivite (cum ar fi antibiotice administrate inutil).

La unele persoane, inflamația căilor respiratorii poate reapărea după oprirea tratamentului. Datele clinice arată că aproximativ 66% dintre pacienți pot prezenta simptome persistente sau inflamație bronșică eozinofilică pe termen lung. În aceste situații, medicul pneumolog poate recomanda o doză mică de întreținere cu corticosteroizi inhalați.

Când să mergi la medic

Programează un consult la medicul de familie dacă:

• tușești de mai mult de 3–4 săptămâni fără o cauză clară;
• tusea îți întrerupe somnul sau activitățile zilnice;
• ai încercat siropuri de tuse obișnuite și nu ai observat nicio ameliorare.

Urgențe: Sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă tusea este însoțită de sufocare bruscă, tuse cu sânge, durere severă în piept sau febră mare.

Concluzie

Bronșita eozinofilică este o cauză tratabilă, dar adesea trecută cu vederea, a tusei cronice la adulți și copii. Dacă ai o tuse seacă rebelă și analizele pulmonare standard sunt bune, investigarea sputei poate aduce răspunsul corect. Cu tratamentul inhalator potrivit, tusea poate fi controlată rapid și eficient.