Trombofilia în sarcină: riscuri, semne de alarmă și tratament

Pe scurt: Trombofilia face ca sângele să se coaguleze mai ușor, crescând riscul de apariție a cheagurilor. În sarcină, schimbările hormonale amplifică această tendință și pot apărea complicații pentru mamă sau făt. Cu monitorizare atentă și tratament adecvat recomandat de medici, cele mai multe femei duc sarcina la termen în deplină siguranță.

Dacă ești însărcinată, corpul tău trece prin transformări majore, iar sângele are o tendință naturală de a se îngroșa. În mod normal, acest mecanism te protejează împotriva sângerărilor mari la naștere.

Totuși, dacă ai o predispoziție numită hipercoagulabilitate sau trombofilie, sângele poate forma cheaguri (trombi) nedorite. Un cheag poate bloca circulația sângelui și alimentarea cu oxigen a țesuturilor sau a placentei.

Simptomele trombofiliei în sarcină

Trombofilia în sine nu doare și nu provoacă simptome directe. De cele mai multe ori, afli că ai această trăsătură doar în urma unor analize de sânge sau dacă apare un cheag.

Semnele clinice apar doar atunci când un vas de sânge se blochează. Manifestările diferă în funcție de organul afectat:

De ce crește sarcina riscul de trombofilie?

Trombofilia poate fi de două tipuri: moștenită din familie (ereditară) sau apărută pe parcursul vieții (dobândită).

Cea mai răspândită formă moștenită este mutația factorului V Leiden. O altă anomalie frecvent întâlnită este mutația genei protrombinei factor II, a doua cea mai frecventă cauză de trombofilie ereditară.

Pe de altă parte, o formă de trombofilie dobândită poate fi favorizată de imobilizarea prelungită la pat, traumatisme sau boli inflamatorii și autoimune.

În timpul sarcinii, nivelul ridicat de estrogen stimulează ficatul să producă mai mulți factori de coagulare. În același timp, uterul mărit apasă pe venele din bazin și încetinește întoarcerea sângelui din picioare.

Riscul de formare a cheagurilor este cel mai mare în preajma nașterii. Această stare de hipercoagulabilitate nu dispare imediat, ci se menține între 6 și 8 săptămâni după naștere (postpartum), primele 3 săptămâni fiind cele mai delicate.

Ce complicații pot apărea?

Circulația îngreunată și staza venoasă pot favoriza apariția unei inflamații a venelor superficiale, cunoscută sub numele de tromboflebită.

Dacă problema progresează, pot apărea complicații mai grave:

• Tromboză venoasă profundă (TVP): cheagul se formează într-o venă profundă din picior sau bazin.
• Embolie pulmonară: o bucățică din cheag se desprinde și ajunge în plămâni, blocând alimentarea cu sânge.

În plus, dacă micile vase de sânge care hrănesc placenta sunt afectate, pot apărea riscuri obstetricale:

• Pierderea sarcinii sau oprirea din evoluție;
• Dezlipirea prematură a placentei;
• Restricție de creștere intrauterină a fătului;
• Preeclampsie, o complicație marcată de tensiune arterială crescută și afectare renală.

Opțiuni de tratament

Dacă analizele arată că ai trombofilie cu risc clinic, medicul îți va prescrie un tratament anticoagulant pentru a preveni formarea cheagurilor.

Tratamentul de primă alegere în sarcină este heparina cu greutate moleculară mică (HGMM). Aceasta se administrează prin injecții subcutanate zilnice, de obicei în burtă sau pe coapsă, și este sigură pentru copil deoarece nu trece prin placentă.

În unele cazuri, medicul poate asocia și o doză mică de acid acetilsalicilic (aspirină). Întreabă medicul de familie sau medicul specialist despre eliberarea acestor rețete și regimul de compensare prin CNAS.

Potrivit datelor din Statele Unite, complicațiile tromboembolice, precum embolia pulmonară, sunt responsabile pentru aproximativ 9% din decesele materne, riscul fiind mai ridicat după o naștere prin cezariană. Tocmai de aceea, profilaxia corectă salvează vieți.

Măsuri de stil de viață care pot ajuta

Pe lângă tratamentul medicamentos, micile obiceiuri zilnice fac o diferență reală pentru circulația sângelui:

• Poartă ciorapi compresivi medicali: aceștia susțin venele și ajută sângele să urce spre inimă, mai ales dacă stai mult în picioare sau la birou.
• Fă mișcare ușoară: plimbările zilnice stimulează musculatura gambelor, care acționează ca o pompă naturală pentru sânge.
• Hidratează-te bine: bea suficientă apă pe parcursul zilei pentru a evita îngroșarea sângelui.
• Mobilizează-te rapid după naștere: ridică-te și mergi cât mai curând posibil după travaliu sau după intervenția de cezariană, respectând îndrumările echipei medicale.

Când să mergi la medic

În România, primul pas este consultul la medicul de familie, care îți poate elibera un bilet de trimitere către medicul obstetrician-ginecolog și către un medic hematolog. Acești specialiști vor stabili dacă ai nevoie de profilaxie pe parcursul celor 9 luni și în lăuzie.

Programează o consultație dacă:

• Ai rude apropiate care au făcut tromboze la vârste tinere;
• Ai avut în trecut pierderi de sarcină repetate fără o cauză explicată;
• Urmează să stai imobilizată la pat pentru o perioadă lungă.

Când este urgență absolută: Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la cea mai apropiată unitate UPU dacă apar semne de embolie pulmonară: durere bruscă și ascuțită în piept, sufocare (lipsă severă de aer), puls foarte rapid sau tuse cu firișoare de sânge. De asemenea, dacă un picior se umflă brusc, se înroșește și este dureros la atingere, solicită ajutor medical fără amânare.

Concluzie

Chiar dacă nu ai un istoric de cheaguri de sânge, este util să discuți cu medicul despre factorii tăi de risc atunci când planifici o sarcină.

Monitorizarea atentă ajută la prevenirea oricărui episod de tromboză spontană și asigură o evoluție normală și liniștită a sarcinii. Cu sprijinul medicului ginecolog și al hematologului, vei ști exact ce pași să urmezi pentru siguranța ta și a bebelușului tău.