Pe scurt: Preeclampsia suprapusă pe hipertensiune cronică apare atunci când o femeie care avea deja tensiune mare dezvoltă, după săptămâna 20 de sarcină, semne de afectare a organelor (precum proteine în urină). Această combinație necesită monitorizare atentă la medicul obstetrician și cardiolog pentru a preveni complicațiile. Cu tratament potrivit și controale regulate, riscurile pentru tine și bebeluș pot fi ținute sub control.
Tensiunea arterială crescută este o problemă frecventă la adulți, inclusiv în România. În timpul sarcinii, valorile mari ale tensiunii pot provoca complicații serioase dacă nu sunt supravegheate.
Dacă aveai hipertensiune înainte de a rămâne însărcinată sau dacă aceasta a apărut în primele 20 de săptămâni, afecțiunea se numește hipertensiune cronică. Atunci când peste această problemă se adaugă preeclampsia, diagnosticul este de hipertensiune cronică cu preeclampsie suprapusă.
Cuprins:
Hipertensiunea cronică în sarcină înseamnă că aveai tensiune mare înainte de concepție sau că aceasta a fost măsurată înainte de a împlini 20 de săptămâni de sarcină.
În plus, problemele de tensiune pot fi corelate cu dezechilibre metabolice, existând o strânsă legătură între diabetul de tip 2 și hipertensiune.
Se consideră că ai hipertensiune cronică dacă:
Hipertensiunea netratată crește riscul de complicații generale, cum ar fi un accident vascular cerebral, boli de inimă sau afectarea rinichilor.
Eclampsie și preeclampsie sunt termeni înrudiți: preeclampsia este o afecțiune în care tensiunea mare se însoțește de afectarea altor organe. Aceasta include apariția de proteine în urină (proteinurie), scăderea numărului de trombocite (celulele care ajută la coagularea sângelui) sau afectarea funcției ficatului și a rinichilor.
Multe gravide nu simt tensiunea crescută, motiv pentru care este numită adesea un pericol tăcut. Cu toate acestea, când apare preeclampsia suprapusă, corpul transmite semnale de alarmă clare.
Tulburările de vedere pot indica o afectare a vaselor oculare similară cu modificările întâlnite în retinopatia hipertensivă.
Simptomele comune la care trebuie să fii atentă includ:
Tensiunea mare afectează vasele de sânge din placentă, ceea ce înseamnă că bebelușul poate primi mai puțin oxigen și mai puțini nutrienți. Această situație poate duce la o întârziere de creștere intrauterină.
De asemenea, poate apărea o naștere prematură, uneori declanșată medical pentru a salva viața mamei sau a copilului.
Comparativ cu preeclampsia simplă, preeclampsia suprapusă pe o hipertensiune mai veche crește riscul de:
Aproximativ 90% dintre persoanele cu hipertensiune cronică au forma esențială (primară). Aceasta este determinată de o combinație între predispoziția moștenită din familie și stilul de viață.
De asemenea, problemele de coagulare a sângelui, precum trombofilia în sarcină, pot reduce perfuzia placentară și crește riscurile vasculare.
Printre factorii de risc legați de stilul de viață se numără:
Studiile au arătat că gravidele cu hipertensiune cronică au un risc de aproape șase ori mai mare de a dezvolta preeclampsie față de cele cu tensiune normală. Vasele sanguine deja rigide îngreunează adaptarea placentei la fluxul crescut de sânge din sarcină.
În România, traseul optim implică medicul de familie și medicul obstetrician, alături de un consult cardiologic obținut prin bilet de trimitere decontat de CNAS. Tensiunea se măsoară la fiecare consultație, dar este recomandat să o măsori zilnic și acasă, cu un tensiometru de braț validat.
Pentru a stabili diagnosticul de preeclampsie suprapusă, medicul va recomanda analize simple de sânge și urină:
Dacă luai deja pastile pentru tensiune, medicul îți va revizui rețeta încă din primele săptămâni. Unele medicamente uzuale pentru tensiune sunt contraindicate în sarcină și trebuie înlocuite imediat.
Tratamentul de primă linie recomandat în sarcină include substanțe sigure precum:
Orice schemă de tratament se stabilește exclusiv de medic. Pentru prevenirea preeclampsiei la pacientele cu risc ridicat, medicul obstetrician recomandă adesea administrarea de aspirină în doză mică, începută încă din primul trimestru de sarcină.
Dacă analizele arată doar modificări ușoare, vei fi monitorizată frecvent prin analize de laborator și ecografii. Medicul îți va cere să ții un jurnal al valorilor tensionale măsurate acasă.
Dacă starea ta și a fătului este stabilă, se recomandă de regulă inducerea nașterii la împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină, pentru a evita apariția complicațiilor tardive.
Formele severe impun internarea de urgență în spital, într-o maternitate cu secție de terapie intensivă neonatală. Aici se administrează perfuzii (adesea cu sulfat de magneziu) pentru a preveni convulsiile.
Personalul medical este instruit cu privire la cum se gestionează eclampsia pentru a interveni prompt în cazul apariției convulsiilor.
Dacă ai ajuns la 34 de săptămâni de sarcină și apar semne de severitate, medicii vor decide inducerea nașterii sau operația cezariană, imediat ce starea mamei a fost stabilizată.
Majoritatea mamelor monitorizate atent nasc copii sănătoși. Totuși, riscul de prematuritate rămâne ridicat, iar bebelușii născuți înainte de termen pot avea nevoie de îngrijire specială pentru respirație și alimentație.
Pentru mamă, preeclampsia reprezintă un semnal de alarmă pentru anii următori. Aceasta crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau renale mai târziu în viață. Un stil de viață sănătos și controalele cardiologice anuale sunt esențiale după naștere.
Orice creștere a tensiunii arteriale peste 140/90 mm Hg trebuie comunicată medicului tău de familie sau obstetricianului.
Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la cea mai apropiată maternitate/UPU dacă ai:
Riscul este mai ridicat dacă ai avut preeclampsie la o sarcină anterioară, dacă suferi de hipertensiune cronică de peste 4 ani, dacă ai tensiunea diastolică frecvent peste 100 mm Hg, dacă ești fumătoare sau dacă ai obezitate ori diabet.
Rareori se așteaptă termenul complet al sarcinii. În majoritatea cazurilor, pentru siguranța ta și a bebelușului, medicii recomandă nașterea la 37 de săptămâni (în formele ușoare) sau chiar la 34 de săptămâni (în formele severe).
Semnele acute de preeclampsie încep să se amelioreze treptat după eliminarea placentei. Totuși, tensiunea poate rămâne ridicată câteva săptămâni sau luni după naștere, necesitând supraveghere medicală continuă și tratament adaptat perioadei de alăptare.
Hipertensiunea cronică asociată cu preeclampsia suprapusă este o afecțiune ce impune prudență maximă și cooperare strânsă cu medicii. Măsurarea regulată a tensiunii acasă și respectarea tratamentului prescris reduc semnificativ riscul de complicații.
Dacă observi orice simptom alarmant, cere ajutor medical fără întârziere pentru a-ți proteja propria viață și pe cea a copilului tău.
Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…
Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…
Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…
Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…
Pe scurt: Nu există suficiente dovezi științifice care să arate că acupunctura poate vindeca sau…
Pe scurt: Când ajuți o persoană cu anxietate socială, cel mai mult contează să îi…