Ce se întâmplă cu organele interne după o histerectomie?

Atunci când uterul este îndepărtat chirurgical, organele din jur se deplasează ușor pentru a ocupa spațiul rămas liber. În funcție de problema de sănătate tratată, medicul poate extirpa doar uterul sau și alte organe reproducătoare vecine.

De cele mai multe ori, această intervenție se poate realiza minim invaziv printr-o laparoscopie ginecologică (operație prin mici incizii cu ajutorul unei camere video), ceea ce ajută la o vindecare postoperatorie mai ușoară și mai rapidă.

Histerectomia înseamnă extirparea uterului. În funcție de diagnostic, chirurgul poate îndepărta:

• Colul uterin (partea de jos a uterului, care face legătura cu vaginul);
• Ovarele (organele care produc ovule și hormoni feminini);
• Trompele uterine;
• Partea superioară a vaginului și ligamentele de susținere.

Ce presupune fiecare tip de histerectomie

Se deplasează organele interne?

Da, dar este un proces normal și sigur. Intestinul subțire și colonul (intestinul gros) coboară ușor și se așază în mod natural în spațiul lăsat liber de uter.

Vezica urinară se deplasează și ea ușor spre spate, ocupând o poziție stabilă. În primele săptămâni, poți simți o senzație ciudată de presiune sau de gol în abdomen, până când organele se acomodează complet.

Dacă mușchii planșeului pelvin (mușchii care susțin organele de jos) sunt slăbiți, există riscul de prolaps (coborârea vezicii sau a vaginului). În cazurile severe de slăbire a suportului intern, medicul poate recomanda o chirurgie reconstructivă pelviană pentru a reface susținerea corectă a organelor.

Cum îți ajuți mușchii pelvini să se refacă

Pentru a preveni deplasarea excesivă a organelor și pierderile involuntare de urină, este util să ai grijă de mușchii din bazin:

• Exerciții Kegel: contracții regulate ale mușchilor pelvini, începute doar după ce primești acordul medicului la controlul postoperator.
• Kinetoterapie perineală: ședințe de recuperare ghidate de un kinetoterapeut specializat în reabilitarea planșeului pelvin.
• Evitarea efortului mare: nu ridica greutăți mari și evită constipația în primele luni de la operație.

Ce se întâmplă cu colul uterin?

În histerectomia totală sau radicală, colul uterin este extirpat împreună cu uterul. Vaginul este cusut la capătul superior, formând o zonă închisă și sigură numită bont vaginal.

Dacă există suspiciuni înainte de operație, medicul ginecolog poate recomanda o biopsie cervicală (recoltarea unei mici probe din col) pentru a stabili exact natura leziunilor.

Dacă treci printr-o histerectomie parțială, colul uterin rămâne pe loc. Partea sa superioară este separată de corpul uterului, dar baza rămâne conectată la vagin.

Histerectomia parțială este o opțiune pentru boli necanceroase, cum sunt unele fibroame uterine voluminoase sau hemoragii benigne. Dacă păstrezi colul, trebuie să continui testul Babeș-Papanicolau la intervalele recomandate de medicul ginecolog, deoarece riscul de cancer de col rămâne prezent.

Tot la histerectomia parțială pot persista mici sângerări lunare, reduse cantitativ, cauzate de celulele endometriale care căptușesc uneori canalul colului rămas.

Ce se întâmplă cu ovarele?

Păstrarea sau extirparea ovarelor (ooforectomie) depinde de vârsta ta și de motivul operației. Dacă operația are loc pentru o tumoră ovariană, ele sunt îndepărtate; în schimb, pentru probleme uterine benigne, ovarele sănătoase sunt de obicei lăsate pe loc.

Înainte de a lua decizia unei histerectomii pentru sângerări anormale, medicii pot propune o procedură de dilatare și chiuretaj pentru a opri sângerarea și a analiza țesutul.

Dacă ovarele rămân, ele continuă să secrete estrogen și progesteron. Totuși, menopauza poate să apară cu câțiva ani mai devreme decât în mod normal, deoarece fluxul de sânge către ovare este parțial modificat în timpul intervenției chirurgicale.

Ce se întâmplă cu ovulele eliberate?

Dacă ovarele funcționează în continuare, un ovul este eliberat în fiecare lună la ovulație. Nefiind preluat de trompe sau uter, ovulul ajunge în cavitatea abdominală (peritoneală).

Acolo, ovulul degenerează rapid în decurs de 12–24 de ore și este resorbit natural de către celulele imunitare ale organismului (macrofage), fără durere și fără complicații.

Nu vei mai avea sângerări menstruale, deoarece stratul intern al uterului nu mai există. Cu toate acestea, din cauza variațiilor hormonale firești, poți resimți în continuare semnele sindromului premenstrual (sensibilitate a sânilor, ușoară retenție de apă sau schimbări de dispoziție).

O sarcină după histerectomie este extrem de rară, dar este menționată în literatura medicală în cazuri izolate (sarcină ectopică în abdomen sau în resturile de trompe), condiția obligatorie fiind prezența a cel puțin unui ovar funcțional.

Alte aspecte importante de știut

Perioada de recuperare vine cu adaptări fizice și emoționale. Pentru disconfortul intim sau uscăciunea locală apărută după operație, este util să afli cum să ai grijă de sănătatea vaginală prin hidratare și igienă delicată.

• Viața sexuală: Multe femei raportează o viață intimă mai bună după vindecare, mai ales dacă operația a eliminat durerile severe provocate de endometrioză sau fibroame. Relațiile sexuale pot fi reluate doar după confirmarea vindecării complete la controlul ginecologic (în medie după 6–8 săptămâni).
• Uscăciunea vaginală: Apare mai ales dacă s-au îndepărtat ovarele, ducând la scăderea bruscă a estrogenului. Medicul îți poate recomanda lubrifianți pe bază de apă sau tratamente locale.
• Menopauza chirurgicală: Dacă ovarele au fost scoase înainte de instalarea naturală a menopauzei, simptomele (bufeuri, transpirații nocturne) pot debuta brusc. Discută cu medicul ginecolog despre opțiunile de susținere hormonală sau non-hormonală.

Când să mergi la medic

După ce ai plecat acasă din spital, vindecarea trebuie monitorizată cu atenție. Mergi la un consult de urgență sau apelează la medicul tău dacă observi:

• Febră ridicată sau frisoane;
• Sângerare vaginală abundentă (care umple un absorbant într-o oră) sau eliminarea de cheaguri mari;
• Scurgeri vaginale cu miros neplăcut;
• Durere pelviană sau abdominală severă, care nu cedează la calmantele prescrise;
• Incapacitatea de a urina (retenție de urină) sau arsuri intense la micțiune;
• Umflarea, înroșirea sau durerea puternică la nivelul unui picior (posibil semn de cheag de sânge).

Sună la 112 sau mergi direct la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă apar dificultăți bruște de respirație, dureri acute în piept ori stări de leșin.

Concluzie

După histerectomie, corpul tău se adaptează inteligent: intestinele ocupă spațiul rămas liber, iar organele din jur își găsesc un nou echilibru. Recuperarea completă cere răbdare, odihnă și grijă pentru mușchii pelvini.

Păstrează o legătură strânsă cu medicul tău ginecolog și cu medicul de familie, mergi la controalele planificate și cere sfatul specialistului pentru orice simptom care te îngrijorează.