Melanoza vulvară: cauze, semne și când mergi la medic

Pe scurt: Melanoza vulvară constă în apariția unor pete pigmentare închise la culoare pe organele genitale externe. Deși seamănă la vedere cu melanomul (un cancer de piele grav), melanoza este o leziune benignă, inofensivă, care nu se transformă în cancer. Este însă esențial să fie examinată de un medic dermatolog sau ginecolog pentru a exclude o problemă gravă.

Petele pigmentare neobișnuite din zona genitală pot speria pe oricine. Deși melanoza vulvară seamănă izbitor cu leziunile maligne, ea nu pune viața în pericol și nu necesită tratamente agresive.

Totuși, diferențierea cu ochiul liber între o pată inofensivă și o leziune periculoasă este imposibilă. Iată ce trebuie să știi despre cauze, diagnostic și pașii corecți de urmat.

Simptomele melanozei vulvare

Melanoza vulvară este o afecțiune rară, caracterizată prin pete maronii sau negre pe pielea și mucoasa vulvei. Pentru a deosebi leziunile benigne de cele periculoase, este util să cunoști principalele manifestări asociate cu cancerul vulvei și simptomele acestuia.

Semnele melanozei vulvare includ:

• Pete asimetrice, cu margini neregulate, netede la atingere.
• Localizare frecventă pe labiile mici, urmate de labiile mari sau mucoasa din jur.
• Stabilitate în timp: dimensiunea și forma nu se schimbă în aproximativ 70% dintre cazuri.
• Evoluție lentă: în circa 30% dintre cazuri, nuanța sau mărimea se pot modifica treptat pe parcursul a 18 luni.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă nu este pe deplin elucidată. Cercetătorii cred că hormonul estrogen joacă un rol important, stimulând producția de melanină (pigmentul pielii) în zona genitală.

Factorii asociați cel mai frecvent cu melanoza vulvară includ:

• vârsta fertilă;
• tratamentele hormonale pe bază de estrogen;
• folosirea contraceptivelor orale.

De asemenea, medicii au observat asocieri cu lichenul scleros (o boală cronică inflamatorie a pielii) și infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Aceste corelații nu indică neapărat o cauză directă, fiind necesare mai multe studii.

Cum se diagnostichează?

Traseul recomandat începe la medicul de familie, care îți poate elibera un bilet de trimitere decontat de CNAS către medicul ginecolog sau dermatolog. În cadrul evaluării clinice, medicul va diferenția melanoza de alte anomalii pigmentare, cum ar fi nevii melanocitici, care necesită o urmărire dermatologică atentă.

Investigațiile uzuale includ:

• Examenul clinic vizual: medicul analizează nuanța, conturul și suprafața petei.
• Dermatoscopia: o examinare nedureroasă cu o lupă specială (dermatoscop), care mărește structurile profunde ale pielii.
• Anamneza: discuția despre momentul apariției petei, tratamente hormonale și cazuri de cancer de piele în familie.
• Biopsia cutanată: dacă există suspiciuni de malignitate, se prelevează un mic fragment de țesut sub anestezie locală pentru analiza la microscop.

Medicul va diferenția melanoza și de alte probleme benigne:

• vitiligo (decolorarea unor zone de piele);
• alunițe atipice benigne;
• keratoza seboreică (o formațiune benignă a pielii).

Tratament și evoluție

Melanoza vulvară nu este periculoasă și nu necesită tratament medicamentos sau chirurgical. Petele pot chiar să se estompeze în timp, mai ales la menopauză.

Spre deosebire de cazurile maligne, unde sunt necesare opțiuni specifice de tratament pentru cancerul vulvar, melanoza impune doar o simplă monitorizare periodică. Un studiu din 2020 pe 129 de femei cu melanoză vulvară a arătat că nicio leziune nu s-a transformat în cancer pe parcursul a 13 ani de urmărire.

Verificarea și screeningul pentru cancerul de piele

Este recomandat să îți examinezi periodic pielea cu ajutorul unei oglinzi. Când o leziune atipică este diagnosticată ca malignă, pacienții explorează adesea ghidurile clinice alături de terapii complementare și tratamente pentru melanom, motiv pentru care prevenția și depistarea precoce sunt esențiale.

Pentru autoexaminare se folosește regula ABCDE:

• A (Asimetrie): o jumătate a petei nu seamănă cu cealaltă.
• B (Borduri / Margini): contur neregulat, dințat sau șters.
• C (Culoare): nuanțe neuniforme (maro, negru, albastru, roșu sau alb).
• D (Diametru): leziuni mai mari de 6 mm.
• E (Evoluție): orice schimbare rapidă de mărime, formă, culoare sau relief.

Melanoză vulvară vs. melanom vulvar

Iată diferențele principale dintre cele două tipuri de leziuni:

Când să mergi la medic

Programează o consultație la medicul de familie, ginecolog sau dermatolog dacă:

• observi o pată nouă închisă la culoare pe vulvă;
• o leziune existentă își schimbă forma, culoarea sau devine reliefată;
• zona devine dureroasă sau provoacă mâncărimi persistente.

Dacă ai sângerări genitale abundente, inexplicabile sau o leziune deschisă care nu se vindecă, solicită de urgență asistență medicală (sau apelează 112 în caz de hemoragie masivă).

Întrebări frecvente

Poate melanoza vulvară provoca sângerări?

Nu. Melanoza vulvară nu sângerează și nu formează răni deschise. Dacă apar sângerări, noduli duri sau ulcerații, mergi neapărat la medic; aceste simptome pot semnala un melanom vulvar sau alte afecțiuni ginecologice, cum ar fi un cancer vaginal.

Este melanoza vulvară o afecțiune gravă?

Nu este o afecțiune gravă. Este o simplă pigmentare benignă a pielii și mucoasei. Vizita la medic este însă indispensabilă pentru a exclude prin dermatoscopie sau biopsie un cancer vulvar.

Concluzie

Melanoza vulvară este inofensivă, dar aspectul ei poate crea îngrijorare firească. Nu încerca să te autodiagnostichezi acasă.

Cere un bilet de trimitere de la medicul de familie și mergi la dermatolog sau ginecolog pentru o dermatoscopie simplă și rapidă.