Recuperarea după proteza de genunchi: la ce să te aștepți

Pe scurt: Recuperarea după proteza de genunchi (artroplastia totală) începe încă din primele ore după operație. Spitalizarea durează de regulă 1–3 zile, iar activitățile ușoare de zi cu zi pot fi reluate după 4–6 săptămâni. Refacerea musculară completă necesită între 6 și 12 luni de exerciții constante și kinetoterapie.

În cele mai multe cazuri, poți părăsi spitalul în 1–3 zile de la operația de protezare a genunchiului (artroplastia totală). Respectarea unui plan corect de recuperare te va ajuta să revii rapid la o viață activă.

Înainte de decizia unei intervenții majore, medicii pot recomanda o artroscopie a genunchiului pentru a curăța cartilajul afectat. Dacă degradarea atinge ambele picioare, o înlocuire bilaterală a genunchilor poate fi o opțiune.

Pentru gonartroză (artroza genunchiului), tratamentul începe cu schimbarea stilului de viață și analgezice. În timp, dacă articulația se uzează complet, înlocuirea cu o proteză devine soluția optimă.

În România, protezele de genunchi pot fi decontate prin Programul Național de Ortopedie derulat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Discută din timp cu medicul ortoped despre criteriile de înscriere pe lista de așteptare.

În spital

După intervenție, spitalizarea durează de obicei între 1 și 3 zile. Durata exactă depinde de ritmul tău de vindecare.

Pentru a înțelege mai bine procedurile, poți citi această explicație pas cu pas a operației de înlocuire a genunchiului.

Înainte de externare, echipa medicală va urmări să bifezi câteva etape practice:

• să te ridici în picioare în siguranță;
• să controlezi durerea cu ajutorul tratamentului prescris;
• să te deplasezi folosind un cadru de mers sau cârje;
• să poți îndoi și întinde genunchiul suficient pentru activități de bază;
• să poți merge singur până la baie.

Dacă mobilitatea este redusă sau dacă ai alte probleme de sănătate, medicul poate prelungi internarea cu câteva zile.

Pansamentele

După anestezie, te vei trezi în salonul de terapie intensivă sau postoperatorie. Vei avea un pansament compresiv voluminos pe genunchi, aplicat pentru a preveni umflarea zonei (edemul).

Medicamentele

Pentru a reduce durerea, medicul îți va prescrie tratamente adecvate:

• antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• paracetamol;
• analgezice puternice pe bază de opioide, folosite doar pe termen scurt dacă durerea este severă.

Acestea se administrează sub formă de pastile, perfuzii sau injecții. Vei primi și anticoagulante (medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge), alături de antibiotice profilactice împotriva infecțiilor.

Efecte secundare după anestezie

În primele zile, din cauza anesteziei și a calmantelor, pot apărea mici reacții neplăcute:

• greață sau vărsături;
• constipație;
• mâncărimi pe piele;
• amețeală sau dureri de cap;
• dificultăți la urinare;
• sensibilitate musculară difuză.

Aceste stări sunt temporare și dispar de obicei în 1–2 zile.

Când să ceri imediat ajutor medical

Sună imediat la 112 dacă apar dureri bruște în piept, senzație acută de sufocare sau dificultăți mari de respirație. Acestea pot semnala o embolie pulmonară (un cheag de sânge migrat la plămâni), o urgență medicală majoră.

Mergi de urgență la medicul ortoped sau la camera de gardă (UPU) dacă observi:

• durere care se agravează brusc, roșeață caldă sau umflătură pronunțată la genunchi ori la gambă;
• febră sau frisoane;
• scurgeri de puroi sau sângerare persistentă din operație.

Posibile complicații

Complicațiile majore după această intervenție sunt rare, afectând sub 2% dintre pacienți (mai puțin de 2 din 100 de persoane). Rata totală a complicațiilor, incluzându-le pe cele minore sau temporare, este estimată la 5%–10%.

Alegerea unor implanturi pentru proteza de genunchi adaptate anatomiei tale ajută la prevenirea uzurii timpurii a componentelor.

Printre posibilele complicații se numără:

• infecția la nivelul articulației operate;
• tromboza venoasă profundă (formarea unui cheag de sânge în venele piciorului);
• osteoliza (resorbția sau slăbirea osului din jurul protezei);
• artrofibroza (blocarea genunchiului prin formarea excesivă de țesut cicatricial);
• necesitatea unei intervenții chirurgicale de revizie pentru înlocuirea pieselor uzate.

Imobilizarea prelungită poate crește și riscul de pneumonie. Asistentele și kinetoterapeutul îți vor arăta exerciții simple de respirație profundă pentru a-ți proteja plămânii.

Exerciții pentru stimularea circulației și prevenirea cheagurilor

Mișcările ușoare practicate încă din pat stimulează fluxul de sânge și previn tromboza.

Multe exerciții de tonifiere a coapsei sunt întâlnite și în recuperarea după reconstrucția ligamentului încrucișat anterior (LIA).

• Flexii și extensii ale gleznelor (mișcări de pedalare): Mișcă laba piciorului în sus și în jos de câteva ori, repetând la fiecare 5–10 minute.
• Rotații de gleznă: Rotește ușor laba piciorului în cerc, spre interior și spre exterior, de 5 ori, în 3–4 serii zilnice.
• Alunecarea călcâiului pe pat: Întins pe spate, trage călcâiul ușor spre tine, îndoind genunchiul fără să forțezi. Fă 10 repetări de 3–4 ori pe zi.
• Ridicarea piciorului întins: Încorzi mușchii coapsei și ridici piciorul drept la câțiva centimetri deasupra patului. Menține poziția 5 secunde, apoi coboară lent.

Ciorapii elastici de compresie și anticoagulantele prescrise completează aceste exerciții esențiale.

Kinetoterapia și recuperarea medicală

Mobilizarea timpurie începe în primele 24 de ore postoperator, adesea chiar în ziua operației. Kinetoterapia este cheia pentru a recâștiga stabilitatea și mobilitatea articulației.

Similar etapei postoperatorii din înlocuirea articulației șoldului, mersul timpuriu scade riscul de complicații.

În România, poți beneficia de ședințe de recuperare medicală decontate de CNAS. Cere un bilet de trimitere de la medicul de familie sau ortoped către un medic specialist în medicină fizică și de reabilitare (balneofiziokinetoterapie).

Kinetoterapeutul te va ghida pentru:

• ridicarea corectă din pat și primii pași;
• folosirea corectă a cadrului sau a cârjelor;
• exerciții pentru recăpătarea flexibilității și a extensiei complete.

Recuperarea acasă

Odată externat, urmează planul zilnic recomandat de medic: medicamente, comprese cu gheață pentru edem și programul de mișcare.

Dacă protezarea a fost cauzată de boli articulare sistemice, cum este poliartrita reumatoidă, programul va proteja și celelalte încheieturi.

Sfaturi utile pentru îngrijirea acasă:

• ia medicamentele conform prescripției, chiar dacă durerile încep să se atenueze;
• nu sări peste ședințele de kinetoterapie stabilite;
• exersează zilnic acasă, fără a forța dincolo de durerea suportabilă;
• păstrează zona plăgii curată și uscată până la scoaterea firelor.

Controalele medicale periodice

Pentru siguranța ta, chirurgul ortoped programează mai multe evaluări postoperatorii:

• La 10–14 zile: verificarea vindecării plăgii și extragerea firelor sau a agrafelor chirurgicale;
• La 6 săptămâni: evaluarea mobilității articulare și radiografie de control;
• La 3–6 luni: verificarea forței musculare și a mersului independent;
• La 1 an: evaluare completă a stării funcționale a protezei.

Ulterior, este indicat un control radiologic la fiecare 1–2 ani, pentru a monitoriza stabilitatea implantului.

Reluarea activităților de zi cu zi

Majoritatea treburilor casnice ușoare pot fi reluate în circa 3 luni de la intervenție.

Iată câteva repere privind activitățile curente:

• Șofatul: Se poate relua după 4–6 săptămâni, doar după ce nu mai iei medicamente opioide și poți efectua o frânare bruscă fără ezitare.
• Revenirea la serviciu: După 4–6 săptămâni pentru munca sedentară de birou. Dacă profesia presupune efort fizic sau stat îndelungat în picioare, repausul poate atinge 3 luni.
• Sportul și efortul susținut: Refacerea forței musculare optime durează între 6 și 12 luni. Sunt recomandate activități cu impact redus: mers pe jos, înot sau bicicletă ergonomică.

Întrebări frecvente

Ce rată de succes au operațiile de protezare a genunchiului?

Aproximativ 95% dintre protezele de genunchi funcționează optim după 10 ani de la montare, iar circa 85% rămân viabile după 20 de ani.

Alegerea atentă a unor implanturi pentru proteza de genunchi contribuie direct la rezistența pe termen lung a noului genunchi.

Cât de frecvent cedează sau se uzează o proteză?

Rata anuală de uzură sau de slăbire a componentelor este redusă, fiind cuprinsă între 0,5% și 1% pe an.

Concluzii

Operația de protezare a genunchiului necesită răbdare și consecvență în perioada de recuperare. Kinetoterapia regulată, menținerea unei greutăți optime și respectarea recomandărilor medicale te vor ajuta să scapi de durere și să te bucuri de libertate deplină de mișcare.