Degenerescența maculară: factori de risc și prevenție

Pe scurt: Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) afectează vederea centrală, cea pe care o folosești când citești sau recunoști chipuri. Înaintarea în vârstă, moștenirea genetică și fumatul sunt principalii factori care cresc riscul de apariție a bolii. Deși nu poți schimba genetica, renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice periodice îți pot proteja vederea.

Degenerescența maculară legată de vârstă este o afecțiune în care macula începe să se deterioreze. Macula este zona centrală a retinei, adică foița sensibilă la lumină din spatele ochiului. Ea este responsabilă pentru detaliile fine din câmpul tău vizual.

Afecțiunea poate apărea la orice persoană, însă anumiți factori cresc această probabilitate. În rândurile următoare afli care sunt factorii de risc și ce pași practici poți face pentru a-ți feri ochii de probleme.

Influența geneticii asupra riscului de DMLV

Dacă ai în familie rude apropiate cu această problemă, riscul tău de a o dezvolta este mai mare. Totuși, predispoziția moștenită nu înseamnă automat că te vei îmbolnăvi.

Cercetătorii au observat că numeroase variații genetice pot influența structura retinei. În apariția bolii se combină genele moștenite cu factorii de mediu și stilul tău de viață.

Riscul de DMLV în funcție de vârstă

Vârsta este cel mai important factor de risc. Șansele de apariție cresc odată cu trecerea anilor, în special după a doua jumătate a vieții.

Această problemă este mult mai puțin frecventă la persoanele tinere. Pentru adulții vârstnici, ea rămâne o cauză frecventă de scădere a vederii centrale.

Fumatul și riscul de DMLV

Retina este sensibilă la toxinele din fumul de tutun. Fumatul favorizează stresul oxidativ și afectează circulația sângelui la nivelul ochilor. De asemenea, fumatul este legat și de alte afecțiuni oftalmologice, cum ar fi cataracta.

Tutunul reprezintă cel mai important factor de risc pe care îl poți controla. Persoanele care fumează au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta atât forme timpurii, cât și forme avansate de boală.

Vestea bună este că renunțarea la fumat oprește acumularea toxinelor și ajută la protejarea retinei pe termen lung.

Hipertensiunea arterială și riscul de DMLV

Tensiunea arterială mare poate deteriora vasele fine de sânge care hrănesc retina. O circulație deficitară împiedică eliminarea reziduurilor celulare și favorizează afectarea maculei.

Pe lângă riscul de DMLV, valorile tensionale crescute și necontrolate pot provoca modificări vasculare specifice precum retinopatia hipertensivă.

Unele tratamente antihipertensive au fost analizate în relație cu forma mai agresivă a bolii, denumită DMLV umedă. Printre aceste clase se numără:

blocantele canalelor de calciu
beta-blocantele
diureticele tiazidice

Nu opri și nu modifica niciodată tratamentul prescris pentru tensiune fără acordul medicului tău de familie sau al cardiologului.

Impactul greutății asupra riscului de DMLV

Greutatea corporală peste limitele normale poate contribui la agravarea problemelor oculare. Kilogramele în plus mențin o stare de inflamație de intensitate scăzută în organism, ceea ce poate afecta țesuturile oculare.

Menținerea unei greutăți optime prin mișcare zilnică și alimentație echilibrată ajută atât inima, cât și sănătatea ochilor.

Alți factori de risc posibili

Persoanele care au diabet trebuie să acorde o atenție deosebită vederii pentru a depista din timp complicații precum retinopatia diabetică.

Printre alți factori cercetați de specialiști se numără:

Diabetul: Nivelul crescut de glucoză în sânge poate slăbi vasele retiniene.
Diferențele între femei și bărbați: Unele date arată o evoluție mai rapidă la femei, însă diferențele nu sunt pe deplin confirmate.
Expunerea la radiații ultraviolete (UV): Lumina intensă a soarelui fără ochelari de protecție adecvați poate contribui la uzura retinei.
Alimentația săracă în nutrienți: O dietă bogată în grăsimi saturate și săracă în antioxidanți, acizi grași omega-3, vitamine și carotenoizi (luteină și zeaxantină) lasă retina fără apărare în fața stresului oxidativ.
Alte afecțiuni cronice: Problemele tiroidiene sau afecțiunile renale pot influența starea generală a vaselor de sânge.

Când să mergi la medic

Programează o consultație la medicul oftalmolog (specialistul în sănătatea ochilor) dacă observi orice schimbare în claritatea privirii. Poți solicita un bilet de trimitere de la medicul de familie pentru o consultație decontată prin casa de asigurări.

Un consult de specialitate ajută la stabilirea unui diagnostic precis și la clarificarea diferențelor dintre membrana epiretiniană (încrețirea maculară) și degenerescența maculară.

Fii atent la următoarele semne:

linii drepte care par ondulate sau frânte (de exemplu, tocul ușii sau marginile plăcilor de faianță)
vedere încețoșată la citit sau la privit la televizor
o pată întunecată sau o zonă ștearsă chiar în mijlocul câmpului vizual
dificultăți în adaptarea la lumină slabă sau culori care par spălăcite

Autotestare acasă: Poți folosi grila Amsler (un pătrat cu un caroiaj și un punct negru în centru). Privești punctul cu câte un ochi pe rând, purtând ochelarii de citit. Dacă liniile din jurul punctului par vălurite, întrerupte sau dispar, mergi fără amânare la oftalmolog.

Atenție: Pierderea bruscă și severă a vederii la un ochi reprezintă o urgență medicală. Mergi de urgență la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) sau sună la 112.

Întrebări frecvente

Care este principala cauză a degenerescenței maculare legate de vârstă?

Boala apare în principal prin uzura naturală a celulelor retinei, pe fondul îmbătrânirii. La baza procesului stă formarea de drusen — mici depozite galbene de grăsimi și resturi de proteine care se adună sub retină și împiedică hrănirea corectă a acesteia.

Ce procent dintre persoanele cu degenerescență maculară își pierd vederea?

DMLV este o cauză majoră de afectare severă a vederii la nivel mondial. Totuși, marea majoritate a persoanelor afectate nu ajung la orbire completă. Boala afectează doar vederea centrală, astfel că vederea periferică (laterală) rămâne de obicei intactă și te ajută să te orientezi în spațiu.

Poate fi inversată degenerescența maculară?

În prezent, leziunile deja formate nu pot fi anulate complet. Tratamentele actuale au rolul de a încetini sau stopa evoluția bolii. În paralel, cercetările explorează dacă terapia genică ar putea trata degenerescența maculară sau dacă terapiile celulare vor permite regenerarea celulelor afectate.