Degenerescența maculară: factori de risc și prevenție

Pe scurt: Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) afectează vederea centrală, necesară pentru citit și recunoașterea fețelor. Vârsta și predispoziția genetică sunt factori pe care nu îi poți schimba, dar renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și o alimentație sănătoasă îți protejează retina. Controalele oftalmologice periodice ajută la depistarea din timp a primelor semne ale bolii.

Riscul de degenerescență maculară legată de vârstă crește după 55 de ani. Genetica, alte afecțiuni cronice și factorii de mediu pot contribui însă la apariția acestei boli.

Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este o problemă oculară în care macula, zona centrală a retinei responsabilă pentru vederea clară a detaliilor, începe să se deterioreze. Această afecțiune apare pe fondul modificărilor produse de înaintarea în vârstă la nivelul ochilor.

Boala poate afecta pe oricine, dar anumite persoane au un risc mai mare. Un istoric în familie crește predispoziția de a dezvolta această problemă, iar obiceiuri precum fumatul accelerează degradarea retinei.

Influența geneticii asupra riscului de DMLV

Dacă ai în familie rude apropiate cu DMLV, riscul tău este mai ridicat. Totuși, prezența genei nu înseamnă automat că te vei îmbolnăvi.

Studiile arată că genetica explică între 46% și 71% din variația și severitatea acestei boli. Restul ține de mediul în care trăiești și de stilul de viață.

Riscul de DMLV în funcție de vârstă

Vârsta este cel mai puternic factor determinant. Boala este foarte rară înainte de 50 de ani, dar probabilitatea crește considerabil după 55 de ani.

La persoanele de peste 65 de ani, această afecțiune reprezintă principala cauză de scădere marcată a vederii.

Fumatul și riscul de DMLV

Fumul de tutun conține substanțe toxice care afectează vasele subțiri de sânge din ochi. Fumatul este cel mai important factor de risc pe care îl poți schimba.

Persoanele care fumează au un risc de 2 până la 4 ori mai mare de a dezvolta boala în comparație cu nefumătorii. De asemenea, fumatul grăbește trecerea către formele severe și favorizează apariția altor boli oculare, cum ar fi cataracta.

Dacă renunți la fumat, reduci considerabil viteza de degradare a retinei.

Hipertensiunea arterială și riscul de DMLV

Tensiunea arterială mare deteriorează în timp vasele care hrănesc retina. Valorile crescute și necontrolate pot duce și la alte complicații vasculare specifice, cum ar fi retinopatia hipertensivă.

Unele studii au remarcat o asociere între anumite medicamente antihipertensive (cum ar fi beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu sau diureticele tiazidice) și un risc mai mare pentru DMLV umedă. Medicii consideră însă că această legătură este provocată cel mai probabil de hipertensiunea în sine, nu de tratament. Nu întrerupe niciodată tratamentul antihipertensiv fără acordul medicului tău.

Impactul greutății asupra riscului de DMLV

Un indice de masă corporală (IMC) de peste 30 kg/m² crește cu aproximativ 32% riscul de a dezvolta forma avansată a degenerescenței maculare.

Țesutul adipos în exces menține în corp o stare inflamatorie de fond. Această inflamație cronică poate afecta celulele retinei și rețeaua vasculară oculară.

Alți factori de risc posibili

Există și alte elemente care pot influența starea retinei:

• Diabetul: Nivelul crescut de zahăr din sânge afectează vasele oculare. Dacă ai diabet, controalele oftalmologice periodice sunt esențiale pentru a preveni sau trata din timp o eventuală retinopatie diabetică.
• Diferențe între femei și bărbați: Unele date arată că boala poate evolua mai rapid la femei, deși concluziile medicale nu sunt încă definitive.
• Originea etnică: Persoanele de origine europeană par să aibă o vulnerabilitate mai mare față de cele de origine africană.
• Expunerea la soare: Radiațiile ultraviolete pot solicita retina, motiv pentru care ochelarii de soare cu filtru UV sunt recomandați pe tot parcursul anului.
• Alimentația săracă în nutrienți: O dietă lipsită de legume proaspete și pește gras privează ochii de carotenoizi (luteină, zeaxantină) și acizi grași omega-3.
• Alte afecțiuni: Problemele tiroidiene (hipertiroidismul) sau boala cronică de rinichi pot juca un rol secundar, deși cercetările continuă.

Factori de risc modificabili versus factori nemodificabili

Când să consulți un medic

DMLV se instalează treptat și fără durere. Programează un consult dacă observi:

• vedere încețoșată sau mai puțin clară când citești;
• linii drepte care par curbate, ondulate sau frânte (de exemplu tocul ușii sau marginile faianței);
• o pată întunecată sau o zonă ștearsă în centrul câmpului vizual;
• nevoia de o lumină mult mai puternică pentru activitățile obișnuite.

Un consult oftalmologic detaliat este necesar și pentru a stabili diferența între această boală și alte probleme maculare, cum ar fi o membrană epiretiniană (cută maculară).

În România, poți cere un bilet de trimitere de la medicul de familie către medicul oftalmolog pentru investigații decontate prin CNAS. Examenul de acuitate vizuală și fundul de ochi sunt proceduri simple, nedureroase, care permit medicului să vadă direct starea retinei tale.

Atenție: Dacă observi o scădere bruscă a vederii centrale sau dacă liniile drepte devin brusc strâmbe de la o zi la alta, mergi de urgență la o cameră de gardă de oftalmologie sau la UPU (ori sună la 112 dacă prezinți și alte semne acute, precum slăbiciune pe o parte a corpului sau tulburări de vorbire). Apariția rapidă a acestor modificări poate indica trecerea la o formă umedă, care necesită tratament fără întârziere.

Întrebări frecvente

Care este principala cauză a degenerescenței maculare legate de vârstă?

Cauza principală este acumularea sub retină a unor depozite microscopice de grăsimi și proteine, numite drusen. Acestea apar odată cu îmbătrânirea și împiedică hrănirea normală a celulelor vizuale.

Ce procent dintre persoanele cu degenerescență maculară își pierd vederea?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), DMLV este responsabilă pentru aproximativ 8,7% din cazurile de orbire la nivel global. Majoritatea pacienților își păstrează însă vederea periferică (laterală), boala afectând doar claritatea din centrul imaginii.

Poate fi inversată degenerescența maculară?

În prezent, leziunile deja instalate nu pot fi complet eliminate. Tratamentele actuale au rolul de a opri sau de a încetini evoluția bolii.

În comunitatea științifică se cercetează intensiv terapia cu celule stem și măsura în care terapia genică ar putea trata degenerescența maculară în viitor.

Concluzie

Degenerescența maculară legată de vârstă este o problemă frecventă după 55 de ani. Chiar dacă genetica joacă un rol important, stilul tău de viață poate întârzia apariția sau agravarea bolii.

Vizitele periodice la oftalmolog și obiceiurile sănătoase rămân baza pentru protejarea sănătății ochilor tăi pe termen lung.

Iată ce poți face încă de astăzi:

• renunță la fumat sau evită expunerea la fum;
• menține-ți o greutate sănătoasă prin mișcare zilnică;
• mănâncă echilibrat, cu accent pe legume verzi și pește;
• poartă ochelari cu filtru UV în zilele însorite.