Cancer amigdalian sau amigdalită? Cum le deosebești

Pe scurt: Amigdalita este o infecție comună, apărută brusc, care se vindecă de obicei în una sau două săptămâni. În schimb, cancerul amigdalian se dezvoltă lent, afectează de regulă o singură amigdală și provoacă o durere persistentă care nu trece cu tratamente obișnuite. Dacă ai o durere în gât care durează de peste 2–3 săptămâni sau observi o diferență vizibilă de mărime între amigdale, cere un bilet de trimitere de la medicul de familie pentru un consult ORL.

Amigdalele sunt două formațiuni de țesut limfatic situate în spatele gâtului. Rolul lor este de a opri microbii care pătrund prin nas și gură. Deși ajută sistemul imunitar, ele nu sunt vitale, iar îndepărtarea lor chirurgicală nu scade capacitatea generală de apărare a organismului.

Diferențe principale: Amigdalită vs. Cancer amigdalian

Pentru a înțelege mai ușor diferențele dintre cele două afecțiuni, consultă tabelul comparativ de mai jos:

Simptomele cancerului amigdalian

În fazele inițiale, cancerul de amigdale poate trece neobservat. Pe măsură ce evoluează, pot apărea semne care seamănă cu o iritație de gât, dar care persistă în timp:

• O amigdală vizibil mai mare și mai fermă la atingere decât cealaltă (asimetrie amigdaliană)
• Senzația permanentă că ai un corp străin sau un nod blocat în gât
• Durere surdă pe o singură parte a gâtului, care poate iradia spre ureche
• Dificultate sau durere la înghițire, în special la alimente solide sau băuturi acide
• Sânge în salivă sau tuse
• O umflătură nedureroasă pe gât (ganglion limfatic mărit)
• Respirație urât mirositoare persistentă

Pentru un diagnostic de certitudine, medicul va diferenția leziunea de un chist amigdalian vs. cancer, ambele putând crea o asimetrie vizibilă la nivelul amigdalelor.

Simptomele amigdalitei

Amigdalita este o inflamație acută a amigdalelor, de natură infecțioasă. Semnele tipice includ:

• Amigdale roșii, tumefiate, adesea acoperite cu puncte albe de puroi
• Durere intensă în gât apărută brusc
• Durere la înghițire (disfagie)
• Febră și frisoane
• Ganglioni limfatici umflați în gât și sensibili la atingere
• Voce stinsă sau răgușită și dureri de cap
• Dureri abdominale, întâlnite mai ales la copiii mici

În unele cazuri netratate corespunzător, infecția poate evolua către un abces periamigdalian, o complicație severă ce provoacă dureri intense și dificultăți mari la înghițire sau la deschiderea gurii.

La copiii foarte mici care nu pot vorbi, amigdalita se poate manifesta prin salivare excesivă, refuzul mâncării și stare de agitație continuă.

Cauze: De ce apar aceste afecțiuni?

Cauzele cancerului amigdalian

Cancerul apare atunci când celulele din țesutul amigdalian dezvoltă mutații genetice și se divid necontrolat. Infecția persistentă cu tulpini cu risc oncogen de HPV (în special tipul HPV-16) reprezintă un factor determinant major, fiind responsabilă pentru 60% până la 70% din cancerele orofaringiene.

De asemenea, persoanele cu un istoric familial de cancer oral sau de gât au o predispoziție mai ridicată de a dezvolta boala.

Cauzele amigdalitei

Amigdalita este determinată de microbi. Cele mai frecvente cauze sunt virusurile respiratorii obișnuite, cum ar fi:

• Rinovirusurile (cauza răcelilor)
• Virusul sincițial respirator
• Adenovirusurile și coronavirusurile
• Virusul Epstein-Barr (care dă mononucleoza infecțioasă), citomegalovirusul sau virusul rujeolei

Dintre cauzele bacteriene, cea mai frecventă este infecția cu streptococ beta-hemolitic de grup A. Mai rar, amigdalita poate fi provocată de bacterii transmise pe cale sexuală, precum gonoreea (Neisseria gonorrhoeae), sifilisul (Treponema pallidum) sau chlamydia.

Cine este mai predispus la fiecare afecțiune?

Factori de risc pentru cancerul amigdalian

Deși aproximativ 80% din cazurile de cancer orofaringian sunt diagnosticate la persoane de 55 de ani și peste, medicii investighează semnele de alarmă la orice vârstă, mai ales din cauza transmiterii virusului HPV la tineri.

Principalii factori de risc includ:

• Infecția persistentă cu virusul HPV
• Consumul cronic de tutun și fumatul pasiv
• Consumul regulat și excesiv de alcool
• Istoricul familial de neoplazii în sfera ORL

Factori de risc pentru amigdalită

Amigdalita afectează cel mai des copiii și adolescenții, vârful de incidență fiind între 5 și 15 ani. Factorii de risc includ:

• Vârsta fragedă, din cauza sistemului imunitar aflat încă în formare
• Colectivitățile aglomerate (grădinițe, școli), unde microbii se transmit ușor prin tuse și strănut
• Contactul apropiat cu o persoană deja bolnavă

Cum se stabilește diagnosticul?

Pentru amigdalită, medicul examinează gâtul și poate efectua un test rapid pentru streptococ sau un exudat faringian din salivă pentru a ghida tratamentul.

Dacă există o suspiciune de tumoră sau dacă o singură amigdală este mărită, medicul specialist ORL va efectua o fibroscopie (o examinare vizuală detaliată a gâtului cu o cameră fină). Dacă se observă modificări suspecte, pot fi necesare:

• O biopsie (prelevarea unei mici mostre de țesut pentru analiza la microscop și testare HPV)
• Investigații imagistice pentru evaluarea extinderii: tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie cu emisie de pozitroni (PET scan)

Opțiuni de tratament

Tratamentul amigdalitei

Planul de îngrijire depinde de cauza infecției:

• Pentru formele virale: odihnă, hidratare și medicamente uzuale pentru scăderea febrei și calmarea durerilor (discută cu medicul sau farmacistul despre opțiuni).
• Pentru formele bacteriene (cum ar fi angina streptococică): antibiotice prescrise exclusiv de medic pe baza exudatului.
• În cazul infecțiilor severe și repetate, medicul ORL poate recomanda îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor (amigdalectomie).

Tratamentul cancerului amigdalian

Tratamentul oncologic este stabilit de o echipă multidisciplinară și poate include:

• Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii și, dacă este cazul, a ganglionilor limfatici afectați
• Radioterapie pentru distrugerea celulelor maligne
• Chimioterapie, frecvent administrată în asociere cu radioterapia

Când să mergi la medic

Mergi mai întâi la medicul de familie dacă o durere în gât este inexplicabilă și persistă peste 2–3 săptămâni. Medicul de familie îți poate elibera un bilet de trimitere decontat prin CNAS către un specialist ORL pentru o verificare amănunțită.

Consultă fără întârziere medicul dacă observi:

• O diferență clară de mărime între cele două amigdale
• Un nodul dur, nedureros pe gât
• Sânge în salivă fără o cauză clară

Apelează numărul de urgență 112 sau mergi direct la camera de gardă (UPU) dacă apar dificultăți severe de respirație (senzație de sufocare), imposibilitatea totală de a înghiți saliva sau trismus (gura încleștată, când nu poți deschide maxilarul).

Concluzie

Deși atât amigdalita, cât și cancerul amigdalian pot debuta cu disconfort în gât, natura lor este complet diferită. Amigdalita este o infecție trecătoare, pe când cancerul evoluează silențios și se manifestă adesea pe o singură parte. Un consult medical prompt este singura modalitate de a exclude riscurile majore și de a primi tratamentul corect.