Cataracta subcapsulară posterioară: cauze, simptome și tratament

Cataracta subcapsulară posterioară se dezvoltă pe fața posterioară a cristalinului ochiului, chiar sub capsula care îl susține. Aceasta determină vedere încețoșată, dar poate fi tratată cu succes prin intervenție chirurgicală.

Cristalinul funcționează ca o lentilă transparentă. Când pe suprafața lui apar zone opace, lumina nu mai trece corect spre retină. Acest tip de cataractă se dezvoltă adesea alături de alte tipuri de cataracte, iar simptomele includ scăderea clarității vizuale și apariția unor halouri în jurul surselor de lumină.

Medicii oftalmologi tratează cataracta prin înlocuirea cristalinului natural degradat cu un implant de cristalin artificial. Marea majoritate a pacienților își recapătă vederea după operație.

Care sunt simptomele cataractei subcapsulare posterioare?

Acest tip de cataractă debutează adesea mai brusc decât alte forme. Ea afectează în special vederea în lumină puternică și capacitatea de a citi.

Cele mai comune semne pe care le poți observa includ:

• vedere neclară sau încețoșată, mai ales la citit de aproape
• sensibilitate pronunțată la lumină (fotofobie) și orbire temporară la soare puternic
• halouri sau cercuri luminoase în jurul farurilor de mașină sau al becurilor pe timp de noapte
• vedere dublă resimțită doar la un singur ochi (diplopie monoculară)
• dificultăți în distingerea contrastelor sau a culorilor

Ce cauzează cataracta subcapsulară posterioară?

Cristalinul este ținut în poziție de o capsulă fină și elastică. Cataracta subcapsulară posterioară se formează pe suprafața din spate a lentilei, lipită de această capsulă.

Ea apare atunci când proteinele care alcătuiesc cristalinul își modifică structura, se adună în grămezi și își pierd transparența. Procesul este adesea legat de înaintarea în vârstă, dar poate fi accelerat de mai mulți factori.

Potrivit medicilor oftalmologi, principalele cauze și factori declanșatori includ:

• utilizarea prelungită de corticosteroizi orali sau inhalatori (medicamente antiinflamatoare puternice)
• traumatisme oculare anterioare (lovituri sau răni ale ochiului)
• inflamații intraoculare recurente (uveite)
• expunerea la radiații ionizante sau radioterapia în zona capului
• consumul cronic și excesiv de alcool

Alți factori care pot crește riscul de apariție sunt:

• diabetul zaharat (nivelul ridicat de zahăr din sânge afectează structura cristalinului)
• glaucomul (tensiunea intraoculară crescută)
• miopia forte (valori mari ale dioptriilor)
• antecedentele de vitrectomie (operație chirurgicală prin care se îndepărtează gelul vitros al ochiului)
• distrofiile retiniene, obezitatea și dermatita atopică

Cataractele subcapsulare posterioare reprezintă aproximativ 10% dintre cataractele asociate îmbătrânirii. Totuși, în peste 40% din cazuri, ele coexistă cu alte forme de opacifiere a cristalinului.

Cum diagnostichează medicii cataracta subcapsulară posterioară?

Dacă remarci scăderea clarității vizuale, primul pas este o vizită la medicul de familie pentru un bilet de trimitere către un specialist oftalmolog.

Controalele oftalmologice periodice sunt esențiale pentru a afla totul despre sănătatea ochilor și pentru a depista leziunile înainte ca vederea să scadă semnificativ.

Examenul oftalmologic complet include:

• Examenul la biomicroscop (lampa cu fantă): permite medicului să examineze straturile cristalinului sub lumină focalizată.
• Dilatarea pupilei cu picături: oferă o perspectivă clară asupra feței posterioare a cristalinului și asupra retinei.
• Testarea acuității vizuale: verificarea vederii la distanță și de aproape cu ajutorul optotipului (tabelul cu litere sau cifre).
• Tonometria: măsurarea presiunii din interiorul globului ocular.
• Examinarea fundului de ochi: verifică sănătatea retinei și a nervului optic.

Gradarea cataractei subcapsulare posterioare

Medicul măsoară dimensiunea opacității pentru a înțelege cât de mult obstrucționează axul optic. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit un sistem simplificat de clasificare, bazat pe diametrul vertical al leziunii:

Cataractele de gradul 3 necesită aproape întotdeauna operație. Dacă opacitatea este mică și nu îți perturbă viața de zi cu zi, medicul poate alege doar monitorizarea atentă.

Care este tratamentul pentru cataractele subcapsulare posterioare?

Intervenția chirurgicală este singura metodă dovedită științific prin care cataracta poate fi vindecată. Deși unele persoane explorează remedii naturiste și se întreabă dacă uleiul de ricin poate ajuta în cataractă, picăturile sau leacurile băbești nu pot reda transparența cristalinului.

Procedura poartă numele de facoemulsificare: chirurgul oftalmolog folosește ultrasunete sau laser printr-o microincizie pentru a fragmenta și aspira cristalinul opac, introducând în locul lui un cristalin artificial flexibil.

În România, intervenția chirurgicală și cristalinul artificial monofocal standard pot fi decontate prin CNAS în spitalele de stat sau în clinicile private aflate în contract. Dacă dorești cristaline premium (multifocale sau torice pentru corectarea astigmatismului), va trebui să achiți diferența de cost.

Recuperarea vizuală de bază durează, în general, între 2 și 6 săptămâni, perioadă în care aplici picături cu antibiotic și antiinflamator. Cu toate acestea, vindecarea biologică completă a țesuturilor oculare profunde poate dura între 12 și 24 de luni.

Cea mai comună modificare tardivă este opacifierea capsulei posterioare (cunoscută popular ca „a doua cataractă”). Aceasta nu este o eroare medicală, ci o reacție celulară normală a capsulei restante. Problema se rezolvă rapid în cabinet prin capsulotomie cu laser YAG, fără o nouă operație deschisă.

Care este prognosticul pentru persoanele cu cataractă subcapsulară posterioară?

Prognosticul este excelent pentru imensa majoritate a pacienților. Dacă amâni intervenția, vederea se va degrada continuu, însă după operație claritatea vizuală se redobândește aproape imediat.

Operația de cataractă este una dintre cele mai sigure proceduri din medicină. Complicațiile ușoare sau moderate apar la aproximativ 1 din 50 de persoane (2%). Complicațiile cu adevărat severe afectează mai puțin de 1 din 100 de pacienți, iar riscul de pierdere gravă a vederii este extrem de redus (0,1% – 0,2%).

Printre riscurile potențiale se numără:

• infecțiile intraoculare sau inflamația persistentă
• edemul macular (acumularea de lichid pe retină)
• creșterea temporară a presiunii intraoculare
• dezlipirea de retină

Când să mergi la medic

Programează o consultație la oftalmolog dacă observi că lumina soarelui te deranjează neobișnuit de mult sau dacă îți este din ce în ce mai greu să citești cărți ori ecrane.

Mergi de urgență la medic sau sună la 112 dacă experimentezi:

• scădere bruscă sau pierdere totală a vederii la un ochi
• durere oculară intensă, însoțită de greață sau vărsături
• apariția bruscă a unor flash-uri luminoase sau a unei „perdele negre” peste câmpul vizual

Întrebări frecvente

Cât de gravă este cataracta subcapsulară posterioară?

Este o afecțiune supărătoare deoarece blochează chiar centrul câmpului vizual și reduce rapid capacitatea de lucru la aproape. Totuși, nu este o urgență vitală, iar vederea se recuperează excelent după operație.

Cât de repede progresează cataractele subcapsulare posterioare?

Această formă progresează de obicei în câteva luni, mult mai repede decât cataracta nucleară asociată bătrâneții. În cazuri rare provocate de corticosteroizi (cum a demonstrat un raport clinic din 2019 după o injecție oculară cu dexametazonă), cataracta poate deveni avansată în numai 3 săptămâni.

Care este cel mai dificil tip de cataractă de îndepărtat?

Tehnicile moderne permit extragerea oricărui tip de cataractă. Cu toate acestea, cataracta hipermatură (Morgagniană), al cărei nucleu plutește într-un lichid lăptos, pune probleme tehnice mai mari chirurgului comparativ cu formele obișnuite.

Concluzie

Cataracta subcapsulară posterioară este o cauză frecventă de scădere a vederii, manifestată prin sensibilitate la lumină și neclaritate la citit. Chirurgia prin facoemulsificare rămâne remediul definitiv și sigur. Dacă sesizezi modificări vizuale, consultă medicul de familie și solicită o trimitere către oftalmolog pentru un diagnostic la timp.