Mișcarea aduce mari beneficii, dar este esențial să alegi activități sigure cu sfatul medicului neurolog.
Pe scurt: Dacă ai epilepsie, sportul este benefic și poate chiar reduce frecvența crizelor, însă siguranța depinde de cât de bine este controlată afecțiunea. Activitățile cu risc mare de cădere sau înec trebuie evitate sau practicate doar sub supraveghere strictă. Cere întotdeauna sfatul medicului neurolog înainte de a începe un sport nou.
În trecut, persoanelor cu epilepsie li se recomanda adesea să evite efortul fizic de teamă să nu declanșeze o criză sau să se rănească. Din cauza stigmatului sau a fricii de a face o criză în public, mulți oameni au renunțat complet la sport. De multe ori, aceștia erau excluși chiar și de la activități sigure, deoarece cei din jur se temeau să își asume responsabilitatea.
Epilepsia este o afecțiune a creierului caracterizată prin descărcări electrice anormale care duc la crize recurente. Astăzi, studiile arată clar că beneficiile mișcării depășesc cu mult riscurile. Printre aceste beneficii se numără:
Cu toate acestea, la unele persoane efortul extrem poate favoriza crizele, iar anumite sporturi pot fi periculoase dacă ai avut o criză în ultimul an. Cere un bilet de trimitere de la medicul de familie către medicul neurolog pentru a stabili ce efort este potrivit pentru tine.
Un studiu clinic din 2021 a arătat o reducere a numărului de crize la persoanele care au început un program săptămânal de exerciții fizice. După 3 luni, cei care au făcut mișcare în mod regulat au avut mai puține episoade, au raportat un nivel de stres mai redus și o calitate a vieții considerabil mai bună.
De asemenea, cercetările recente arată că exercițiile de intensitate mai mare pot fi de ajutor chiar și pentru unele persoane cu epilepsie rezistentă la medicamente (farmacorezistentă).
Medicul neurolog te poate ajuta să decizi ce sporturi sunt sigure și pe care ar trebui să le eviți, ținând cont de:
Dacă nu ai mai avut nicio criză de un an sau mai mult, este posibil să poți practica aproape orice activitate. Totuși, sporturile care implică un risc major de deces sau rănire gravă în cazul pierderii bruște a conștienței ar trebui evitate. Printre acestea se numără:
Dacă epilepsia ta nu este complet ținută sub control, evită sporturile de cățărare. Altitudinile mari și scăderea nivelului de oxigen pot favoriza apariția crizelor. În plus, o cădere de la înălțime poate provoca traumatisme craniene severe sau fatale.
Dacă ești stabil de mult timp și nu ai mai avut episoade, poți încerca cățăratul pe panouri artificiale în interior. Folosește întotdeauna hamuri de siguranță și asigură-te că ești supravegheat de un instructor.
Scufundările sunt deosebit de periculoase. Schimbările de presiune și creșterea presiunii oxigenului pe măsură ce cobori în adâncime pot favoriza apariția unei crize. Dacă îți pierzi conștiența sub apă, riscul de înec este iminent.
În majoritatea țărilor, scufundările autonome sunt interzise persoanelor cu epilepsie. Sunt permise doar dacă nu ai mai avut nicio criză timp de cel puțin 5 ani și au trecut cel puțin 5 ani de la oprirea tratamentului medicamentos. Discută întotdeauna cu medicul neurolog înainte de a lua în calcul această activitate.
Sporturile extreme precum saltul cu parașuta, planorismul sau zborul cu parapanta nu sunt recomandate. Orice criză apărută în aer poate avea consecințe fatale.
Cursele de motociclete, mașini sau ATV-uri pun în pericol atât viața ta, cât și a celor din jur în eventualitatea unei pierderi bruște de conștiență.
Legislația rutieră din România impune criterii medicale stricte stabilite prin baremul Ministerului Sănătății. Pentru obținerea sau reînnoirea permisului de conducere din Grupa 1 (șoferi amatori), este necesară o perioadă de cel puțin 1 an fără nicio criză epileptică și un aviz favorabil de la medicul neurolog. Pentru șoferii profesioniști (Grupa 2), cerințele sunt mult mai aspre, cerându-se perioade îndelungate fără tratament și fără crize.
Pot exista excepții doar în situații particulare evaluate de medic, cum ar fi crizele care apar exclusiv în timpul somnului.
Pentru multe alte activități nu este nevoie să renunți complet, ci doar să iei câteva măsuri suplimentare de protecție.
Înotul, caiacul sau schiul nautic sunt excelente pentru sănătate, dar apa prezintă riscuri majore dacă apare o criză. Dacă alegi să înoți:
Chiar și igiena zilnică poate presupune riscuri. Preferă dușul în locul băilor în cadă, pentru a preveni riscul de înec dacă apare o criză neașteptată. Dacă episoadele tale nu sunt bine controlate, lasă ușa de la baie descuiată și anunță pe cineva din familie când mergi la duș.
Exercițiile la sol prezintă un risc scăzut. În schimb, aparatele care implică înălțime (bara fixă, paralelele inegale, inelele) implică un risc mare de accidentare în cazul unei căderi. Practică aceste probe doar dacă afecțiunea este complet controlată și folosești saltele groase de protecție.
Poartă întotdeauna cască de protecție bine fixată. Dacă epilepsia este stabilizată, pedalează pe piste speciale, în parcuri sau pe trasee ferite de traficul auto. Dacă încă mai ai episoade neașteptate, bicicleta staționară de interior este o variantă excelentă.
Călăria este posibilă dacă porți echipament de protecție complet (cască de echitație omologată) și ești asistat de un instructor. Hipoterapia (terapia asistată de cai) poate fi chiar benefică pentru echilibru și relaxare.
Dacă boala este bine controlată prin tratament, sporturile de echipă precum fotbalul, baschetul sau handbalul sunt în general sigure.
Atenție: Sporturile de luptă care implică lovituri repetate la cap (box, kickboxing, arte marțiale mixte – MMA) sunt strict nerecomandate. Traumatismele la cap pot declanșa crize convulsive și pot agrava leziunile cerebrale.
Dacă faci sport de performanță, ai grijă la programul de somn. Oboseala și lipsa somnului sunt printre cei mai comuni factori declanșatori ai crizelor. Dacă greutatea ta corporală se modifică semnificativ în urma antrenamentelor, discută cu medicul, deoarece ar putea fi necesară ajustarea dozelor de tratament.
Alegerea activității depinde de frecvența crizelor tale. Iată o clasificare generală a sporturilor în funcție de nivelul de siguranță:
| Sporturi recomandate (risc scăzut) | Sporturi permise cu precauții | Sporturi nerecomandate / interzise |
|---|---|---|
| Alergare ușoară (jogging), plimbări | Înot (doar supravegheat de cineva instruit) | Scufundări autonome (scuba diving) |
| Fitness moderat, gimnastică la sol | Ciclism pe drumuri necirculate sau parcuri | Parașutism, parapantă, sporturi aeriene |
| Tenis, tenis de masă, volei, dans | Călărie (cu cască și instructor) | Escaladă liberă fără corzi de siguranță |
| Yoga, pilates, schi fond pe teren plat | Gimnastică la aparate înalte | Sporturi de contact cu lovituri la cap (box, MMA) |
Mișcarea regulată îți va da energie și te va ajuta să ai un somn mai odihnitor. Înainte de a începe un program nou de antrenament, discută cu medicul neurolog. Pe parcurs, ține cont de aceste reguli:
Mergi la medicul neurolog dacă observi că exercițiile fizice îți declanșează stări de confuzie, spasme musculare, tremurături sau dacă frecvența crizelor s-a modificat de când ai început antrenamentele.
Sună imediat la 112 sau cere celor din jur să ceară ajutor de urgență dacă:
Dacă ești martor la o criză convulsivă, așază persoana pe o parte (în poziție de siguranță), protejează-i capul cu ceva moale și nu încerca niciodată să îi introduci obiecte în gură sau să o imobilizezi cu forța.
Pe scurt: ADHD la adolescenți se manifestă mai puțin prin agitație fizică extremă și mai…
Pe scurt Refluxul gastroesofagian te poate face să râgâi (să eructezi) mai des, deoarece înghiți…
Pe scurtDacă ai scleroză multiplă primar progresivă (SMPP), mișcarea adaptată te ajută să îți păstrezi…
Pe scurt: Respirația agonică este un reflex al creierului lipsit de oxigen, care se manifestă…
Pe scurt: Exercițiile de stretching pentru golf îți mențin articulațiile mobile și te protejează de…
Pe scurt: Mierea este un aliment natural util pentru calmarea tusei și a durerilor în…