Steatohepatita (NASH și MASH): simptome, cauze și tratament

Pe scurt: Steatohepatita (cunoscută în trecut ca NASH, iar acum ca MASH) este o formă agresivă de ficat gras, în care grăsimea acumulată provoacă inflamație și leziuni ale celulelor hepatice. Spre deosebire de încărcarea grasă simplă, această afecțiune poate evolua în timp spre cicatrizarea ficatului (fibroză) sau ciroză. Depistată la timp, boala poate fi oprită din evoluție prin scădere în greutate și un stil de viață echilibrat.

Schimbarea denumirii din NASH în MASH

Steatohepatita nonalcoolică (cunoscută mult timp ca NASH) a fost redenumită steatohepatită asociată disfuncției metabolice (MASH). Conform consensului societăților internaționale de hepatologie, noul termen descrie mai bine legătura strânsă cu metabolismul și reduce stigmatizarea asociată etichetei anterioare.

MASH este forma mai severă și progresivă a bolii ficatului gras. În timp ce o simplă acumulare de grăsime nu produce distrugeri imediate, MASH aduce cu sine inflamație cronică și degradarea celulelor hepatice.

Iată principalele diferențe între cele două etape:

Fără măsuri terapeutice, posibilele complicații ale MASH includ:

• boli cardiovasculare (infarct, accident vascular)
• fibroză (cicatrizarea treptată a țesutului hepatic)
• ciroză (stadiu avansat în care ficatul își pierde funcția)
• cancer hepatic
• insuficiență hepatică

Scăderea treptată în greutate și adoptarea unei diete echilibrate pot reduce grăsimea acumulată și calmează inflamația ficatului.

Simptome

În fazele de început, MASH este o boală silențioasă și nu dă semne evidente. Uneori, poți simți un disconfort ușor sau o senzație de presiune în partea dreaptă, sub coaste.

Pe măsură ce apar cicatricile hepatice (fibroză avansată sau ciroză), pot apărea simptome clare:

• oboseală accentuată și persistentă
• mâncărimi la nivelul pielii
• dificultăți de concentrare sau stări de confuzie
• lipsa poftei de mâncare și scădere involuntară în greutate
• greață și stare de rău digestiv
• slăbiciune musculară
• vânătăi care apar foarte ușor sau sângerări nazale frecvente
• icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor)
• edeme (umflarea gleznelor și a picioarelor)
• ascită (acumularea de lichid în abdomen, care se mărește vizibil)

Cauze și factori de risc

MASH apare dintr-o combinație de factori genetici, metabolici și de mediu. Riscul tău este mai mare dacă ai în familie persoane diagnosticate cu ficat gras.

De asemenea, probabilitatea de a dezvolta steatohepatită crește dacă ai afecțiuni metabolice precum:

• greutate peste limita normală (supraponderabilitate sau obezitate)
• rezistență la insulină (celulele nu mai răspund eficient la acest hormon)
• diabet de tip 2 sau niveluri crescute ale zahărului din sânge (glicemie mare)
• dislipidemie (grăsimi anormale în sânge: trigliceride mari, colesterol total crescut, LDL mărit sau HDL scăzut)
• hipertensiune arterială (tensiune mare)

Alimentația bogată în zahăr adăugat, produse ultraprocesate și băuturi răcoritoare îndulcite sporește acumularea de grăsime în ficat.

Diagnostic

De cele mai multe ori, suspiciunea de MASH apare când analizele de rutină arată enzime hepatice (transaminaze) mărite:

• ALT (alanin aminotransferază, cunoscută și ca TGP)
• AST (aspartat aminotransferază, cunoscută și ca TGO)

Medicul tău de familie îți poate recomanda aceste teste la un control anual de sănătate sau dacă prezinți factori de risc metabolici. Dacă transaminazele sunt crescute, vei primi un bilet de trimitere către un medic specialist gastroenterolog.

Pentru a exclude alte boli care afectează ficatul, medicul va verifica următoarele posibile cauze:

• boala hepatică asociată consumului de alcool
• scăderea foarte bruscă în greutate sau malnutriția
• expunerea la substanțe toxice industriale
• hepatita autoimună sau hepatitele virale, cum sunt hepatita B sau hepatita C
• boli metabolice rare (tulburări genetice de stocare a grăsimilor sau boala Wilson)
• efecte adverse ale unor medicamente sau suplimente luate fără aviz medical

Istoricul medical

Medicul va discuta cu tine despre obiceiurile zilnice și istoricul tău de sănătate:

• ce mănânci de obicei, consumul de alcool și cât de des faci mișcare
• toate medicamentele, vitaminele sau ceaiurile pe care le iei în mod regulat
• diagnostice cunoscute de diabet, hipertensiune sau colesterol mărit
• orice simptome resimțite recent, inclusiv stări neobișnuite de epuizare

Examen fizic

La consultație, medicul va palpa abdomenul pentru a verifica dacă ficatul este mărit sau sensibil. Va căuta eventuale semne de retenție de lichide, modificări ale pielii sau semne asociate cu rezistența la insulină și îți va măsura greutatea și circumferința taliei.

Teste medicale

Pentru a evalua starea ficatului, medicul poate solicita următoarele investigații:

• analize extinse de sânge: profil lipidic, glicemie, teste de coagulare și markeri virali
• ecografie abdominală, pentru a vizualiza gradul de încărcare grasă
• elastografie hepatică (FibroScan), o investigație non-invazivă și nedureroasă, folosită frecvent în România pentru a măsura rigiditatea ficatului și gradul de fibroză
• biopsie hepatică, recomandată doar în cazuri selecționate în care diagnosticul rămâne neclar sau este necesară confirmarea histologică

Tratament

Baza tratamentului pentru steatohepatită este modificarea stilului de viață. Medicul îți poate recomanda:

• scădere ponderală treptată, în ritm sigur, fără diete drastice
• ajustarea alimentației prin reducerea prăjelilor, a dulciurilor și a grăsimilor saturate
• eliminarea sau reducerea strictă a consumului de alcool și menținerea unei activități fizice regulate
• opțiuni medicamentoase specifice: substanța activă resmetirom a fost aprobată recent în Statele Unite și se află în proceduri de evaluare la nivel european, nefiind încă un tratament prescris de rutină în România

Medicul specialist îți poate recomanda tratamente pentru controlul afecțiunilor asociate, cum sunt diabetul sau colesterolul mărit. Poți solicita medicului de familie o trimitere către un nutriționist dietetician licențiat pentru a stabili un plan alimentar potrivit.

Discută întotdeauna cu medicul sau farmacistul înainte de a începe orice supliment protector hepatic, deoarece unele preparate pot suprasolicita ficatul.

Când să mergeți la medic

Programează o consultație la medicul de familie dacă ai factori de risc metabolici sau dacă resimți o durere surdă în partea dreaptă a abdomenului. Pentru a discuta structurat cu specialistul, poți parcurge aceste întrebări de adresat medicului despre steatohepatita nonalcoolică.

Prezintă-te de urgență la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) sau sună imediat la 112 dacă apar semne de decompensare hepatică severă:

• vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea
• scaune negre, lucioase, cu miros foarte neplăcut (melenă)
• îngălbenirea bruscă a pielii și a ochilor însoțită de confuzie sau somnolență marcată
• mărirea rapidă a abdomenului cu dificultăți mari de respirație

Perspective

Dacă iei măsuri din timp, inflamația ficatului poate fi redusă, iar procesul de deteriorare poate fi încetinit sau chiar oprit. În multe situații incipiente, este posibilă o reversare a leziunilor din boala ficatului gras.

Prognosticul devine mai rezervat dacă apar cicatrici extinse sau ciroză hepatică, afecțiuni care pot duce în timp la insuficiență hepatică. Cazurile de ciroză asociată ficatului gras au crescut considerabil la nivel global în ultimele decenii, pe fondul creșterii obezității și a diabetului.

Un control periodic al analizelor hepatice și colaborarea strânsă cu medicul tău sunt cele mai sigure căi de protecție pe termen lung.

Concluzie

MASH este o afecțiune hepatică serioasă, care combină grăsimea excesivă cu inflamația și distrugerea celulelor ficatului. Fără monitorizare, ea poate evolua silențios către ciroză și alte complicații metabolice.

Printr-o alimentație sănătoasă, mișcare zilnică și scădere în greutate, îți poți proteja eficient ficatul. Discută cu medicul tău de familie pentru a stabili investigațiile necesare și pașii de urmat.