Steatohepatita NASH (MASH): cauze, simptome și tratament

Pe scurt: Steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH, cunoscută anterior ca NASH) este o formă avansată de ficat gras, în care grăsimea acumulată produce inflamație și distruge celulele hepatice. Fără tratament, poate evolua spre fibroză, ciroză sau cancer hepatic. Vestea bună este că leziunile pot fi oprite sau chiar reduse prin scădere în greutate, alimentație echilibrată și monitorizare atentă la medic.

Schimbarea denumirii din NASH în MASH

Steatohepatita nonalcoolică (NASH) este numită în prezent steatohepatită asociată disfuncției metabolice (MASH). Noua denumire descrie mai clar legătura dintre problemele metabolice și ficat și elimină eticheta negativă legată de cuvântul „nonalcoolic”.

Această actualizare a intrat oficial în vigoare în iunie 2023, printr-un consens al marilor societăți internaționale de hepatologie (precum AASLD și EASL).

MASH este forma mai agresivă a bolii ficatului gras. În timp ce steatoza hepatică simplă înseamnă doar acumulare de grăsime, în MASH apar inflamația și distrugerea celulelor ficatului.

Posibile complicații ale MASH includ:

• boli cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral)
• fibroză (cicatrizarea treptată a țesutului hepatic)
• ciroză (stadiu avansat, în care ficatul devine rigid și nu mai funcționează normal)
• cancer hepatic
• insuficiență hepatică

Scăderea în greutate și adoptarea unui stil de viață echilibrat pot ajuta la reducerea grăsimii și a inflamației. Astfel, scade considerabil riscul de complicații grave.

Simptome

MASH este o afecțiune tăcută, care de multe ori nu dă niciun semn ani la rând. Uneori, poate apărea o senzație de disconfort sau durere surdă în partea dreaptă de sus a abdomenului, sub coaste.

Dacă boala avansează spre fibroză severă sau ciroză, pot apărea manifestări mai clare:

• oboseală accentuată și persistentă
• mâncărimi pe piele (prurit)
• stări de confuzie sau dificultăți de concentrare (encefalopatie hepatică)
• lipsa poftei de mâncare, greață sau vărsături
• slăbiciune și pierderea masei musculare
• vânătăi la lovituri minore sau sângerări frecvente
• icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor)
• umflarea gleznelor și a picioarelor (edeme)
• mărirea abdomenului prin acumulare de lichid (ascită)

Cauze și factori de risc

MASH apare dintr-o combinație între genele moștenite și stilul de viață. Riscul tău este mai mare dacă ai rude apropiate care au avut ficat gras.

De asemenea, probabilitatea de a dezvolta MASH crește dacă ai afecțiuni metabolice precum:

• greutate peste limita normală sau obezitate (mai ales grăsime depusă pe abdomen)
• rezistență la insulină (când celulele nu mai răspund eficient la insulină)
• diabet de tip 2 sau valori mari ale glicemiei (zahărul din sânge)
• dislipidemie (trigliceride mari, colesterol LDL „rău” crescut sau colesterol HDL „bun” scăzut)
• tensiune arterială mare (hipertensiune)

Cercetătorii analizează și rolul florei intestinale (microbiomul) sau al alimentației. O dietă bogată în băuturi carbogazoase îndulcite și dulciuri procesate favorizează acumularea rapidă de grăsime în ficat.

Diagnostic

Primul pas este o vizită la medicul de familie. Acesta poate recomanda analize de sânge uzuale și o ecografie abdominală, investigații decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu bilet de trimitere.

Dacă apar suspiciuni, medicul de familie îți va elibera o trimitere către medicul gastroenterolog. Analizele arată adesea transaminaze crescute, enzime hepatice precum:

• alaninaminotransferaza (ALT)
• aspartataminotransferaza (AST)

Totuși, până la jumătate dintre persoanele cu MASH pot avea transaminaze normale. Din acest motiv, medicii folosesc frecvent scorul FIB-4, un calcul simplu bazat pe vârstă, transaminaze și numărul de trombocite, pentru a evalua riscul de fibroză.

Pentru a exclude alte boli care cresc transaminazele, medicul va verifica și alte cauze posibile:

• boala hepatică asociată consumului de alcool
• slăbirea bruscă sau malnutriția
• expunerea la substanțe toxice industriale
• hepatita autoimună sau hepatitele virale, precum hepatita B sau hepatita C
• boli metabolice ereditare rare (de exemplu, boala Wilson)
• efecte secundare ale unor medicamente sau suplimente pe bază de plante

Istoricul medical

Medicul va discuta cu tine despre obiceiurile zilnice și istoricul de sănătate. Te va întreba despre alimentație, mișcare, consumul de alcool, tratamentele cronice sau suplimentele pe care le iei fără rețetă.

Examen fizic

În timpul consultului, medicul îți va palpa abdomenul pentru a vedea dacă ficatul este mărit sau sensibil. Va căuta semne specifice bolilor hepatice, cum ar fi palmele roșii sau edemele la picioare, și îți va măsura circumferința taliei și greutatea.

Teste medicale

Pe lângă analizele de sânge de bază, medicul specialist poate recomanda:

• ecografie abdominală sau elastografie hepatică (FibroScan), o investigație nedureroasă care măsoară rigiditatea ficatului
• alte analize specifice pentru a exclude infecțiile virale sau bolile autoimune
• biopsie hepatică (prelevarea unui fragment minuscul de țesut pentru analiză microscopică), indicată doar dacă diagnosticul rămâne incert

Tratament

Baza tratamentului pentru MASH rămâne schimbarea stilului de viață. Scăderea treptată în greutate, cu aproximativ 7-10% din greutatea corporală, reduce grăsimea din ficat și calmează inflamația.

Planul de tratament include de obicei:

• o dietă echilibrată, săracă în zaharuri adăugate și grăsimi saturate, dar bogată în legume, fibre și grăsimi sănătoase (cum ar fi uleiul de măsline)
• activitate fizică regulată, precum mers alert sau exerciții moderate practicate constant pe parcursul săptămânii
• evitarea completă sau reducerea strictă a consumului de alcool
• controlul atent al glicemiei, tensiunii și colesterolului cu ajutorul medicului

Pe plan internațional, a fost aprobat recent medicamentul resmetirom (Rezdiffra) pentru formele de MASH cu fibroză moderată până la avansată. În Europa și România, accesul la astfel de terapii specifice este în curs de evaluare la nivelul autorităților sanitare, nefiind încă decontate sau prescrise uzual prin medicul de familie. Discută cu medicul gastroenterolog despre noutățile terapeutice potrivite stadiului tău.

Fii prudent cu suplimentele alimentare promovate pentru „detoxifierea ficatului”. Unele pot suprasolicita ficatul; cere întotdeauna sfatul medicului sau farmacistului înainte de a lua orice produs.

Când să mergeți la medic

Programează o consultație la medicul de familie dacă analizele de rutină arată transaminaze mărite sau dacă ai factori de risc metabolici (diabet, obezitate). Dacă ai nevoie de repere, poți citi această listă de întrebări de adresat medicului despre steatohepatita nonalcoolică.

Când este o urgență medicală: Sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă apar:

• vărsături cu sânge roșu sau cu aspect de zaț de cafea
• scaune negre, lucioase și moi ca păcura (melenă)
• îngălbenirea bruscă a pielii și a ochilor, însoțită de somnolență marcată sau confuzie severă
• dureri abdominale acute, chinuitoare

Perspective

Dacă este depistată la timp, MASH răspunde foarte bine la schimbările de viață. Respectarea recomandărilor medicului poate duce la regresia leziunilor hepatice și la reducerea acumulării de grăsime, prevenind complicațiile pe termen lung.

Evoluția devine mai dificilă dacă boala ajunge în stadiul de ciroză. Incidența anuală globală a cirozei provocate de MASH a crescut cu 105,56% între 1990 și 2017 (de la 178.430 la 367.780 de cazuri noi pe an). În plus, persoanele cu MASH au un risc mai mare de boli cardiovasculare și diabet de tip 2, motiv pentru care monitorizarea periodică este esențială.

Află mai multe despre cum boala ficatului gras poate fi reversibilă și ce pași practici poți face pentru sănătatea ficatului tău.

Concluzie

MASH înseamnă mai mult decât un ficat gras: implică inflamație activă care poate duce la ciroză dacă este ignorată. Din fericire, afecțiunea poate fi ținută sub control prin alimentație corectă, mișcare și tratament adecvat prescris de specialist. Vorbește deschis cu medicul tău de familie pentru a stabili investigațiile necesare și pașii de urmat.