H. pylori și colonul iritabil: există vreo legătură?

În prezent, dovezile științifice arată că bacteria Helicobacter pylori nu provoacă direct sindromul de colon iritabil (IBS). Cu toate acestea, simptomele celor două afecțiuni se pot suprapune, ceea ce creează adesea confuzie în rândul pacienților.

Există o legătură între H. pylori și colonul iritabil?

Un amplu studiu din 2020 realizat în Taiwan a analizat riscul pe termen lung de apariție a colonului iritabil după o infecție cu H. pylori. Cercetătorii au remarcat o asociere statistică între cele două, observând că pacienții diagnosticați cu această bacterie pot avea o incidență mai mare a simptomelor digestive funcționale. Totuși, autorii au subliniat că nu s-a descoperit o legătură directă de cauzalitate: bacteria nu determină în mod direct apariția colonului iritabil.

Pentru a diferenția o infecție bacteriană gastrică de o afecțiune cronică a intestinului, este util să știi ce presupun analizele medicale și ce teste și investigații pentru diagnosticarea IBS sunt recomandate de către medic.

Multe alte cercetări au concluzionat că prezența bacteriei în stomac nu duce automat la colon iritabil. Cu toate acestea, H. pylori declanșează manifestări neplăcute, precum senzația intensă de balonare și supărătoarele dureri abdominale, care seamănă izbitor cu episoadele din sindromul intestinului iritabil.

Cum deosebești infecția cu H. pylori de colonul iritabil?

Deși ambele tulburări provoacă disconfort digestiv, zona afectată și modul în care se manifestă diferă în mod obișnuit. Iată principalele diferențe pe care să le discuți cu medicul tău:

Pentru a înțelege mai bine particularitățile manifestărilor intestinale, poți citi mai multe despre diferitele simptome de IBS specifice fiecărei persoane.

Cum se depistează corect aceste afecțiuni în România?

Primul pas este întotdeauna o vizită la medicul de familie. Acesta poate elibera un bilet de trimitere către medicul gastroenterolog și poate recomanda primele investigații:

• Pentru Helicobacter pylori: cel mai frecvent se efectuează un test de antigen din materiile fecale (disponibil în laboratoarele uzuale) sau un test respirator cu uree. În cazul unor simptome persistente sau îngrijorătoare, medicul gastroenterolog poate recomanda o endoscopie digestivă superioară (o procedură prin care se vizualizează interiorul stomacului cu o cameră flexibilă) cu biopsie rapidă.
• Pentru sindromul de colon iritabil: diagnosticul se bazează pe criterii clinice (durere recurentă corelată cu scaunul), după ce au fost excluse alte boli intestinale prin analize de sânge, teste de inflamație din scaun (calprotectină) sau colonoscopie.

Ce opțiuni de tratament există?

Dacă analizele confirmă prezența bacteriei H. pylori, medicul îți va prescrie un tratament antibiotic specific. Deoarece rezistența bacteriană la antibiotice uzuale este ridicată în Europa și în România, protocoalele medicale actuale utilizează frecvent scheme combinate (terapie cvadruplă cu săruri de bismut sau combinații de mai multe antibiotice alături de un inhibitor de pompă de protoni, precum omeprazol, pantoprazol sau esomeprazol).

Aceste medicamente se eliberează strict pe bază de rețetă de la medic. În general, un ciclu complet durează 14 zile, fiind esențial să respecți cu strictețe dozele și intervalele recomandate pentru a evita eșecul tratamentului.

În paralel cu schema clasică de antibiotice prescrisă, poți discuta cu medicul tău și despre anumite opțiuni de tratament natural pentru infecția cu Helicobacter Pylori care pot susține refacerea mucoasei gastrice.

Când să mergi la medic

Programează un consult la medicul de familie sau la un gastroenterolog dacă durerile de burtă, balonarea sau tulburările de scaun persistă mai mult de două săptămâni.

Mergi de urgență la medic sau sună la 112 dacă observi semne de alarmă grave, precum:

• scaune de culoare neagră lucioasă (ca păcura sau zațul de cafea) ori cu urme vizibile de sânge;
• vărsături persistente sau vărsături cu sânge;
• dificultate la înghițirea alimentelor (disfagie);
• scădere involuntară și inexplicabilă în greutate;
• febră mare însoțită de dureri abdominale severe și bruște;
• oboseală marcată și paloare pronunțată (semne posibile de anemie severă).