Remisia în cancerul de sân: ce înseamnă și cum te îngrijești

Ajungerea în remisie este o etapă importantă. Este esențial să rămâi atentă la corpul tău, cu controale regulate și obiceiuri sănătoase.

Înțelegerea pașilor următori te ajută să îți menții sănătatea și liniștea sufletească.

Tipuri de remisie

Există două tipuri principale de remisie a cancerului: completă și parțială.

Remisia completă

Remisia completă apare atunci când toate semnele cancerului dispar. Investigațiile imagistice și analizele curente nu mai evidențiază nicio tumoră.

Totuși, celule microscopice pot rămâne inactive o perioadă. De aceea, remisia nu exclude complet riscul ca boala să revină, iar monitorizarea rămâne esențială.

Remisia parțială

Remisia parțială înseamnă că boala a răspuns favorabil, iar dimensiunile tumorii s-au redus considerabil.

Medicul oncolog îți poate recomanda tratamente suplimentare pentru a menține rezultatele sau pentru a distruge celulele rămase.

Când este considerată remisia cancerului de sân?

Medicii consideră că ai ajuns în remisie atunci când examinările standard nu mai detectează semne de tumoră activă.

Criteriile de evaluare includ:

• Consultația oncologică: Examinarea clinică a sânului, a zonei cicatricei și a ganglionilor axilari.
• Investigații imagistice: Mamografii anuale, ecografii mamare sau RMN, conform recomandării medicului.
• Analize specifice de laborator: Markeri tumorali precum CA 15-3 pot fi utilizați în situații specifice, dar ghidurile europene și internaționale nu recomandă testarea lor de rutină la persoanele asimptomatice, deoarece pot da alarme false.
• Biopsii: Se efectuează doar dacă apare o formațiune suspectă la controalele de urmărire.

Factori care influențează remisia

Răspunsul la tratament și menținerea remisiei depind de mai multe elemente:

• Stadiul inițial: Depistarea timpurie oferă șanse mai mari de remisie durabilă.
• Subtipul tumoral: Tumorile hormonodependente, HER2-pozitive sau triple-negative necesită strategii diferite de urmărire și tratament.
• Eficiența terapiilor: Succesul procedurilor prin chirurgie, chimioterapie sau radioterapie.
• Starea generală de sănătate: Un sistem imunitar funcțional și gestionarea altor boli cronice susțin organismul.
• Factorii genetici: Mutațiile specifice, precum BRCA1 sau BRCA2, impun o supraveghere imagistică mai atentă.
• Respectarea indicațiilor medicale: Urmarea completă a terapiei hormonale și efectuarea controalelor la timp.
• Stilul de viață: Mișcarea regulată, alimentația echilibrată și renunțarea la fumat ajută la reducerea riscului de recidivă.

Monitorizarea în perioada de remisie

În România, monitorizarea în remisie se face de către medicul oncolog prin Programul Național de Oncologie, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Această supraveghere presupune:

• Controale oncologice stabilite periodic (la câteva luni în primii ani, apoi anual).
• Efectuarea regulată de auto-examinări ale sânilor sau ale peretelui toracic, pentru a sesiza orice modificare locală.
• Notarea simptomelor neobișnuite și comunicarea lor directă către medicul curant.
• Păstrarea unui dosar cu toate analizele, scrisorile medicale și imaginile efectuate.

Sfaturi pentru gestionarea remisiei

Perioada de după tratament aduce provocări noi. Gestionarea eficientă a sănătății te ajută să recâștigi încrederea în propriul corp.

Gestionarea medicală

• Continuarea terapiei de întreținere: Dacă urmezi hormonoterapie, ia comprimatele conform indicațiilor. Discută cu medicul dacă apar efecte secundare deranjante.
• Supravegherea atentă: Celulele restante pot deveni active după un timp, motiv pentru care respectarea vizitelor de control este cea mai bună cale de detectare precoce a recidivei.
• Combaterea stării de oboseală: Oboseala cronică de după tratamente este frecventă. Discută cu medicul despre strategii adaptate de odihnă și recuperare.
• Dificultăți de memorie sau concentrare: Dacă simți o încetinire a ritmului mental („brain fog”), menționează acest lucru echipei medicale pentru exerciții de reabilitare.

Gestionarea stilului de viață

Activitatea fizică și o dietă echilibrată sunt recomandate de organizațiile medicale pentru a îmbunătăți starea generală și pentru a reduce riscul de reapariție a bolii.

• Alimentație curată: Bazează-te pe legume proaspete de sezon, leguminoase, ciorbe ușoare, cereale integrale și proteine slabe. Limitează mezelurile, zahărul și grăsimile saturate.
• Exerciții fizice regulate: Ghidurile internaționale recomandă cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână (mers alert, înot, bicicletă) și exerciții ușoare de tonifiere de două ori pe săptămână.
• Ce arată studiile: Conform studiului DELCaP coordonat prin Institutul Național al Cancerului din SUA (2020), femeile cu risc crescut care au respectat recomandarea de cel puțin 150 de minute de mișcare săptămânal înainte de diagnostic și la doi ani după au avut un risc cu 55% mai mic de recidivă și un risc de mortalitate redus cu 68%.

Sprijin emoțional și psihologic

Încheierea tratamentului activ vine adesea la pachet cu trăiri puternice. Este firesc să apară teama de recurență, anxietatea și depresia.

• Consiliere psihologică: Psihoterapia te poate ajuta să prelucrezi experiențele prin care ai trecut și să gestionezi frica de recidivă.
• Grupuri de suport: Discuțiile cu alte persoane care trec prin aceeași etapă îți pot oferi susținere practică și validare emoțională.
• Tehnici de relaxare: Respirația profundă, plimbările în aer liber și odihna adecvată ajută la calmarea sistemului nervos.

Când să mergi la medic

Programează o consultație rapidă la medicul de familie sau la oncolog dacă observi oricare dintre aceste manifestări persistente:

• Noduli noi sau întăriri la nivelul sânului rămas, pe peretele toracic, la nivelul cicatricei sau la subraț (axilă).
• Dureri osoase noi, constante, care nu cedează și se agravează noaptea (mai ales la nivelul spatelui, șoldurilor sau coastelor).
• Tuse uscată persistentă sau senzație de sufocare apărută fără motiv.
• Dureri severe de cap, amețeli inexplicabile sau tulburări de vedere.
• Pierdere neintenționată în greutate și lipsă persistentă a poftei de mâncare.

Apelează numărul de urgență 112 sau mergi direct la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă ai dificultăți respiratorii severe, dureri acute în piept sau pierdere bruscă a stării de conștiență.

Concluzie

Remisia înseamnă o nouă etapă de viață, axată pe recuperare și prevenție. Respectă vizitele programate la oncolog, fii atentă la corpul tău și cere ajutor oricând simți că ai nevoie de îndrumare medicală sau sprijin emoțional.