Supraviețuitorii cancerului se confruntă adesea cu anxietate și frică. Identificarea factorilor declanșatori și căutarea ajutorului pot contribui la menținerea sănătății mentale în remisie.
Călătoria prin cancer nu se încheie întotdeauna odată cu intrarea în remisie. Mulți supraviețuitori se confruntă cu anxietate și teamă, nu doar legate de sănătatea lor, ci și de viitorul lor și al celor dragi.
Identificarea factorilor care declanșează anxietatea și utilizarea unor strategii de adaptare pot începe acasă. Oricând ai nevoie de ajutor, poți contacta un specialist în sănătate, care îți poate recomanda resurse pentru sprijin mental.
În cazul unei crize, poți apela Linia de Criză și Prevenire a Sinuciderii la 988.
Cuprins:
Înțelegerea anxietății și fricii în remisie
Ieșirea din tratamentul pentru cancer este adesea o perioadă cu multe emoții. Familia și prietenii pot dori să celebreze vestea bună, însă persoana aflată în remisie poate avea sentimente mixte.
Acestea pot include ușurare, anxietate, îngrijorare și depresie. Sentimentele pot fi declanșate de frica de recurență a cancerului, stres financiar, tensiuni în relații sau incertitudinea legată de viitor.
Frica de recurență a cancerului combinată cu ruminația poate agrava simptomele de anxietate și depresie.
De asemenea, unii oameni experimentează tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Aceasta apare atunci când anumite declanșatoare legate de tratament, cum ar fi mirosurile sau sunetele din timpul chimioterapiei, provoacă anxietate și frică în remisie.
Alte simptome ale PTSD pot include anxietate la vizitele medicale, coșmaruri recurente despre experiența cancerului sau teamă constantă de revenirea bolii.
Dacă te afli în remisie, este important să știi că nu ești singur în această experiență.
Studiile arată că supraviețuitorii cancerului sunt mai predispuși la depresie și anxietate decât persoanele care nu au avut cancer. Totuși, există modalități de a obține ajutor.
Recunoașterea simptomelor de anxietate și PTSD
Unii medici discută cu toți pacienții tratați de cancer despre anxietate și depresie. Acest lucru oferă pacientului ocazia de a-și exprima preocupările legate de sănătatea mentală.
De asemenea, medicul poate identifica problemele de sănătate mentală și recomanda strategii pentru gestionarea acestora.
Odată ce ești în remisie, este posibil să ai mai puține vizite la medic. De aceea, este util să cunoști simptomele unui posibil tulburări de anxietate, astfel încât să poți căuta sprijin.
O tulburare de anxietate implică sentimente constante de teamă și îngrijorare. Este mult mai intensă decât grijile ocazionale. Anxietatea legată de cancer poate avea simptome care îți afectează corpul și starea emoțională, precum:
- incapacitatea de a controla îngrijorările
- senzație de neliniște sau tensiune
- dificultăți de somn
- pierderea rapidă a energiei
- probleme de concentrare
- iritabilitate
- dureri de cap sau musculare
- durere inexplicabilă
Persoanele care au avut cancer pot prezenta și simptome de PTSD. PTSD poate provoca multe dintre simptomele tulburărilor de anxietate, dar poate include și:
- evitarea amintirilor care provoacă stres
- evitarea oamenilor
- pierderea interesului pentru viață
- sentimente de vinovăție și rușine
- retrăirea experiențelor traumatice prin coșmaruri sau flashback-uri
- hipervigilență, adică starea de alertă continuă
- amintiri intruzive legate de experiențele traumatice din timpul cancerului
Discutarea acestor sentimente cu un medic, chiar și cu un medic de familie, poate ajuta la găsirea unor modalități eficiente de gestionare a sănătății mentale.
Identificarea factorilor declanșatori ai anxietății
În perioada de remisie, anumite experiențe pot provoca niveluri crescute de anxietate. Acestea sunt cunoscute ca factori declanșatori. Deși fiecare persoană are propriile sale declanșatoare, unele sunt frecvent întâlnite la supraviețuitorii cancerului:
- Programările medicale de urmărire: Unii oameni se referă la acest fenomen ca „scanxiety”, adică anxietatea legată de așteptarea rezultatelor care confirmă remisia sau identifică semne de recurență.
- Simptomele fizice și durerea: Disconfortul fizic poate declanșa teama de recurență sau alte emoții legate de schimbările corpului după cancer.
- Starea de bine: Unele tipuri de cancer, precum cancerul ovarian, au puține simptome vizibile, ceea ce face dificilă auto-monitorizarea și poate crește anxietatea înainte de controalele medicale.
- Ajustarea stilului de viață: După tratament, poate fi necesară adaptarea activităților fizice anterioare, ceea ce poate provoca stres în procesul de acomodare la „noua normalitate”.
- Întoarcerea la muncă: Chiar și cu un mediu de lucru susținător, revenirea la muncă poate fi stresantă. Factori precum „chemo brain” (probleme de concentrare după tratament) sau schimbările de priorități pot afecta adaptarea.
- Relațiile și familia: Mulți supraviețuitori ai cancerului își fac griji cu privire la modul în care boala va continua să le influențeze relațiile și cum își pot îngriji cei dragi în viitor.
Sfaturi pentru identificarea factorilor declanșatori
Un prim pas în gestionarea anxietății este recunoașterea factorilor declanșatori emoționali. Este posibil să experimentezi o combinație de emoții, iar identificarea cauzei exacte poate fi dificilă.
Jurnalul personal
O metodă utilă este ținerea unui jurnal. Poți nota zilnic ce se întâmplă și cum te simți pentru a înțelege mai bine experiențele tale.
Gestionarea stresului
Alte strategii care pot ajuta includ meditația, relaxarea ghidată și activitățile creative, cum ar fi arta și muzica. Exercițiile fizice, chiar și activitatea fizică moderată, pot reduce tensiunea.
Comunicarea sentimentelor
Discutarea emoțiilor poate fi benefică. Poți căuta sprijin în cercul tău de prieteni și familie sau te poți alătura unor grupuri de suport pentru supraviețuitorii cancerului.
Alăturarea unui astfel de grup poate fi o metodă eficientă de a face față anxietății și temerilor asociate remisiei cancerului. Portalul Patient Programs and Services al American Cancer Society poate fi un punct de plecare util.
Ajutor profesional
Când cineva trăiește cu o afecțiune de sănătate mintală, poate fi dificil să știe când sau dacă ar trebui să caute ajutor profesional. Dacă ai sentimente persistente de anxietate, îngrijorare sau alte semne de PTSD, ar putea fi util să discuți cu un specialist în sănătate mintală.
Un profesionist în sănătate mintală îți poate recomanda mai multe strategii, inclusiv un tip de terapie conversațională numită terapie cognitiv-comportamentală (CBT).
Un tip de CBT este terapia de acceptare și angajament (ACT), care îi ajută pe supraviețuitorii cancerului să acționeze asupra lucrurilor pe care le pot schimba, în timp ce învață să accepte ceea ce nu poate fi modificat.
Ajutorul este disponibil
Dacă tu sau cineva cunoscut treceți printr-o criză și vă gândiți la suicid sau auto-vătămare, căutați sprijin:
- Sună sau trimite un mesaj la Linia de Criză și Prevenire a Sinuciderii la 988 sau discută online pe 988lifeline.org. Consilieri pregătiți sunt disponibili 24/7 pentru sprijin gratuit și confidențial.
- Trimite HOME la Linia de Criză prin SMS la 741741 pentru a fi conectat cu un consilier voluntar.
- Nu ești în Statele Unite? Găsește o linie de ajutor în țara ta prin Befrienders Worldwide.
- Sună la 911 sau la serviciile locale de urgență dacă te simți în siguranță să faci acest lucru.
Dacă suni pentru altcineva, rămâi cu ei până când sosește ajutorul. Dacă este sigur, îndepărtează orice obiecte periculoase. Dacă nu sunteți în aceeași locație, rămâi la telefon cu persoana respectivă până când ajunge ajutorul.
Concluzie
Anxietatea și frica sunt frecvente în rândul supraviețuitorilor cancerului. Tulburările mintale, inclusiv anxietatea legată de cancer și stresul post-traumatic, pot afecta viața de zi cu zi.
Pentru a face față acestor stări, poți încerca să identifici factorii declanșatori ai anxietății, să aplici tehnici de gestionare a stresului și să te alături unui grup de sprijin pentru supraviețuitorii cancerului. Nu ezita să cauți ajutor dacă te simți copleșit sau ai nevoie de mai multe informații despre gestionarea anxietății și PTSD.