Pe scurt: Numărul cazurilor de cancer colorectal la adulții sub 50 de ani este în creștere la nivel internațional. Alimentația procesată, sedentarismul, obezitatea și diabetul par să joace un rol major, alături de anumiți factori genetici. Nu ignora simptome precum sângele în scaun sau modificările tranzitului: depistat la timp, cancerul de colon este tratabil.
În timp ce incidența generală a cancerului de colon a scăzut în ultimele decenii la persoanele în vârstă, numărul de cazuri la tineri a început să crească îngrijorător. Această tendință se observă atât în Statele Unite, cât și în Europa și în alte regiuni ale lumii.
Boala apărută la persoanele sub 50 de ani poartă numele de cancer colorectal cu debut precoce. La adulții tineri, această afecțiune tinde să fie diagnosticată în stadii mai avansate, adesea pentru că primele semne sunt puse pe seama unor probleme digestive comune.
În Statele Unite, cancerul colorectal combinat (colon și rect) a devenit o cauză majoră de deces prin cancer la grupa de vârstă 20–49 de ani. Cercetătorii estimează că ponderea cancerului rectal la adulții tineri ar putea ajunge la aproape 25% din totalul cazurilor în următorii ani.
Motivele exacte din spatele acestei creșteri nu sunt încă pe deplin elucidate. Totuși, majoritatea cazurilor par să fie legate de factorii de mediu și de stilul de viață modern, mai degrabă decât de istoricul strict familial.
Un cancer este considerat „sporadic” atunci când apare fără o mutație genetică moștenită de la părinți:
Excesul de greutate corporală este un factor de risc dovedit. Studiile arată că femeile cu obezitate au un risc aproape dublu de a dezvolta cancer colorectal precoce comparativ cu cele cu o greutate normală. De asemenea, surplusul de țesut adipos produce citokine (molecule inflamatorii) care favorizează apariția leziunilor celulare pe peretele colonului.
Diabetul de tip 2 crește nivelul cronic de insulină și de glucoză în sânge, creând un mediu favorabil inflamației cronice.
Cercetările arată că persoanele cu diabet pot atinge la 45 de ani un nivel de risc similar cu cel al persoanelor de 50 de ani fără această afecțiune. Din acest motiv, controlul glicemiei și un stil de viață echilibrat sunt esențiale pentru protejarea intestinului.
Medicii evaluează mai mulți factori metabolici și de alimentație care pot mări vulnerabilitatea tractului digestiv:
În schimb, o alimentație bogată în fibre din legume, fructe și cereale integrale, alături de lactate fermentate, pește, vitamina C, vitamina E și un nivel optim de vitamina D, contribuie la protejarea mucoasei intestinale.
Deoarece sângerarea rectală este adesea ignorată la tineri, este util să cunoști diferențele dintre hemoroizi și polipi pentru a nu amâna un consult de specialitate.
Multe semne pot semăna inițial cu o digestie deranjată sau cu o criză hemoroidală. Iată cum se pot deosebi afecțiunile benigne frecvente de semnele de alarmă:
| Manifestare | Problemă frecventă / benignă (hemoroizi, colon iritabil) | Semn de alarmă (posibil cancer colorectal) |
|---|---|---|
| Sânge la scaun | Sânge roșu deschis pe hârtia igienică, însoțit de usturime anală | Sânge amestecat în scaun, cheaguri sau scaune negre la culoare |
| Tranzit intestinal | Episoade vechi de balonare sau diaree declanșate de stres/alimente | Schimbare bruscă a tranzitului (diaree sau constipație nouă) persistentă săptămâni întregi |
| Stare generală | Greutate stabilă, energie normală | Scădere neintenționată în greutate, anemie inexplicabilă, oboseală pronunțată |
Alte simptome care pot apărea includ:
Deși riscul genetic nu poate fi modificat, riscul legat de stilul de viață poate fi redus semnificativ. Măsurile cele mai eficiente includ:
Screeningul înseamnă testarea periodică a persoanelor fără simptome pentru a descoperi din timp eventuale leziuni precanceroase.
Screeningul periodic permite depistarea timpurie a unor polipi colonici și îndepărtarea lor înainte de a deveni maligni.
În SUA, ghidurile preventive recomandă începerea screeningului de rutină la 45 de ani. În România, screeningul general se efectuează de regulă după vârsta de 50 de ani. Totuși, dacă ai o rudă de gradul I diagnosticată cu cancer de colon, medicii recomandă începerea controalelor la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care a fost diagnosticată acea rudă.
Screeningul include teste anuale pentru hemoragii oculte (sânge invizibil în scaun) sau colonoscopia (examinarea vizuală a colonului cu o cameră flexibilă). În România, poți solicita de la medicul de familie un bilet de trimitere către medicul gastroenterolog, colonoscopia putând fi decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în unitățile partenere.
Dacă observi orice schimbare persistentă a scaunului sau sângerări rectale, mergi la medicul de familie. Acesta te va consulta și îți va elibera un bilet de trimitere către un medic gastroenterolog sau chirurg proctolog.
Cere ajutor de urgență la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă:
Creșterea cazurilor de cancer colorectal în rândul tinerilor este o realitate pe care medicii o monitorizează atent. Nu lăsa vârsta tânără să te împiedice să investighezi la timp simptomele digestive.
Cancerul de colon depistat în stadii timpurii are rate foarte ridicate de vindecare, iar opțiunile moderne de tratament sunt mult mai eficiente dacă intervenția se face din timp.
Când ești însărcinată, te aștepți probabil la grețuri matinale, dureri de spate sau vergeturi, însă…
ADHD poate influența atât memoria pe termen scurt, cât și pe cea pe termen lung.…
Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…
Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…
Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…
Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…