Cancerul de sân în familie: cum îți evaluezi riscul

Când cancerul de sân reapare pe parcursul mai multor generații, vorbim despre cancer de sân ereditar. Dacă o rudă apropiată a primit acest diagnostic, este firesc să îți pui întrebări despre propria sănătate.

Pe lângă cunoașterea profilului genetic, este esențial să înveți cum să faci o autoevaluare a sânilor pentru a depista rapid orice modificare palpabilă.

La nivel mondial, între 5% și 10% dintre cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Prezența bolii în familie indică un risc mai ridicat față de populația generală, dar nu înseamnă că te vei îmbolnăvi și tu. Înțelegerea acestui risc te ajută să acționezi preventiv.

Înțelegerea riscului genetic pentru cancerul de sân

ADN-ul conține instrucțiunile după care funcționează organismul tău. Primești jumătate din acest material de la mamă și jumătate de la tată.

Este util să cunoști și diferențele față de diversele probleme ale sânilor, altele decât cancerul, pentru a nu confunda leziunile benigne cu cele maligne.

Mutațiile moștenite se numesc germinale, deoarece se găsesc în ovule și spermatozoizi. Dacă o celulă conține o astfel de eroare în codul ei, ea poate fi transmisă mai departe copiilor.

Cele mai cunoscute mutații ereditare apar în genele BRCA1 și BRCA2. Dacă ești femeie și ai o astfel de mutație, probabilitatea de a dezvolta cancer de sân până la 80 de ani este de aproximativ 70% (circa 72% pentru BRCA1 și 69% pentru BRCA2).

Există și alte gene care pot crește riscul de boală dacă suferă mutații:

• ATM
• PALB2
• TP53
• PTEN
• CHEK2
• STK11
• CDH1

Contează cât de apropiată este ruda afectată?

Gradul de rudenie este decisiv. Împarți 50% din materialul genetic cu rudele de gradul întâi (părinți, frați, surori sau copii). Riscul tău este cel mai influențat dacă o astfel de rudă a fost diagnosticată.

Chiar și în familiile cu istoric oncologic, descoperirea unui nodul la sân are adesea o cauză benignă, însă necesită întotdeauna un control medical.

Cu rudele de gradul doi, cum ar fi mătușile sau bunicile, împarți aproximativ 25% din gene. De aceea, impactul asupra riscului tău este mai redus decât în cazul unei rude de gradul întâi.

Numărul persoanelor afectate contează la fel de mult. Dacă ai două rude de gradul întâi cu cancer de sân, riscul tău personal crește de aproximativ trei ori.

Cum influențează etnia riscul

Genetica este strâns legată de originea geografică și familială. De exemplu, mutațiile BRCA1 și BRCA2 sunt mult mai răspândite în rândul persoanelor de origine evreiască din Europa de Est (așkenaze).

Femeile de culoare au o probabilitate mai mare de a fi diagnosticate cu cancer triplu negativ, o formă adesea mai agresivă. Diferențele biologice, dar și accesul la servicii medicale, explică aceste variații.

Importanța cunoașterii istoricului familial

Arborele genealogic medical ajută medicul să determine dacă te încadrezi într-o grupă de risc scăzut, moderat sau înalt. Pe baza acestei evaluări se alege planul corect de monitorizare.

Dacă în urma controalelor sunt depistate anomalii suspecte, medicul poate recomanda o biopsie la sân pentru a analiza țesutul la microscop.

Pentru o imagine clară, notează înainte de consultație:

• Cine din familie a avut cancer mamar sau ovarian;
• Vârsta la care a apărut diagnosticul;
• Dacă au existat persoane cu alte tipuri de cancer (de exemplu de prostată sau colon);
• Dacă vreo rudă a făcut deja un test genetic.

Consultarea unui specialist

Primul pas este o discuție cu medicul de familie. Acesta poate aplica modele standardizate de calcul al riscului (cum este scorul Gail) și îți poate elibera un bilet de trimitere.

În cadrul acestor strategii preventive, este esențial să știi tot ce trebuie să știi despre mamografii și la ce intervale se recomandă investigația.

Dacă istoricul familial este încărcat, medicul de familie te va trimite la o consultație de genetică medicală. Consilierul sau medicul genetician îți va explica dacă testarea ADN este justificată în cazul tău.

Ai nevoie de un oncolog?

Dacă nu ai fost diagnosticată cu o boală malignă, în mod obișnuit nu este nevoie să mergi direct la oncolog. Evaluarea inițială ține de medicul de familie, de ginecolog și de genetician.

Pentru persoanele care primesc un diagnostic pozitiv, pașii terapeutici sunt explicați detaliat în ghidul complet pentru tratamentele cancerului de sân.

Implicarea unui medic oncolog devine utilă atunci când riscul genetic confirmat este foarte mare și se discută măsuri avansate de prevenție, cum ar fi tratamentele medicamentoase profilactice sau operațiile preventive.

Cum funcționează testarea genetică

Testul presupune recoltarea unei probe de sânge sau de salivă. ADN-ul extras în laborator este secvențiat pentru a căuta erori în genele asociate cu tumorile mamare.

În România, testarea genetică BRCA1 și BRCA2 poate fi decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în cadrul programelor naționale sau pe baza recomandării emise de medicul oncolog ori genetician, dacă îndeplinești criteriile de risc familial. Întreabă medicul de familie sau specialistul despre procedurile curente de decontare.

Rezultatele analizelor genetice pot indica trei situații:

• Variantă patogenă (pozitiv): a fost identificată o mutație cunoscută care crește riscul de cancer.
• Rezultat benign sau negativ: nu s-au găsit mutații periculoase în genele analizate.
• Variantă cu semnificație incertă (VUS): s-a găsit o modificare a ADN-ului, dar încă nu se știe dacă influențează riscul de boală.

Ce trebuie să faci dacă ai un risc crescut

Dacă analizele indică o predispoziție genetică, vestea poate fi greu de primit. Reține însă că prezența mutației nu echivalează cu boala activă.

Un plan structurat împreună cu echipa ta medicală îți redă controlul. Discută deschis cu rudele de gradul întâi, deoarece și ele ar putea beneficia de testare. Poți cere oricând o a doua opinie medicală pentru a alege soluțiile cele mai sigure pentru tine.

Măsuri preventive pentru cancerul de sân

Chiar dacă nu îți poți alege genele, poți acționa direct asupra stilului de viață pentru a-ți proteja sănătatea:

• Păstrează o greutate corporală echilibrată;
• Limitează sau elimină consumul de băuturi alcoolice;
• Fă mișcare în mod regulat;
• Evită fumatul;
• Urmează programul de screening recomandat (mamografie periodică și RMN mamar la indicația medicului).

În cazurile cu risc foarte ridicat confirmat, medicul poate discuta despre opțiuni medicale speciale. Acestea includ terapia medicamentoasă (care blochează acțiunea estrogenului) sau chirurgia preventivă.

O procedură importantă este mastectomia profilactică. Îndepărtarea chirurgicală a glandei mamare poate scădea riscul de cancer cu până la 90%.

Când să mergi la medic

Programează o consultație la medicul de familie dacă:

• Ai o mamă, o soră sau o fiică diagnosticată cu cancer de sân ori de ovar;
• În familia ta există cazuri de cancer apărute la vârste tinere (sub 50 de ani);
• Palpezi un nodul sau observi modificări ale pielii, asimetrii apărute recent ori scurgeri la nivelul mamelonului.

Dacă observi o sângerare abundentă, o rană deschisă la nivelul sânului sau semne acute de infecție severă cu febră mare, mergi de urgență la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) sau sună la 112.

Concluzie

Genele moștenite pot crește riscul de cancer de sân, dar nu îți dictează viitorul în mod automat. O evaluare atentă a istoricului familial, vizitele regulate la medic și investigațiile imagistice la timp fac diferența între teamă și prevenție sigură.