Crește avortul riscul de cancer de sân? Ce spun studiile

Pe scurt: Studiile medicale ample și riguroase arată că avortul, fie el spontan sau la cerere, nu crește riscul de a dezvolta cancer de sân. Modificările hormonale temporare dintr-o sarcină întreruptă nu afectează țesutul mamar pe termen lung. Pentru sănătatea sânilor tăi, screeningul periodic și discuția cu medicul rămân cele mai sigure măsuri.

Crește avortul riscul de cancer de sân?

Avortul nu este considerat un factor de risc pentru cancerul de sân. Printre factorii dovediți se numără înaintarea în vârstă, obezitatea și istoricul acestei afecțiuni în familie.

Deși un număr restrâns de studii a sugerat în trecut o posibilă legătură, marea majoritate a cercetărilor științifice riguroase arată contrariul.

Îngrijorările au pornit de la modificările hormonale firești din timpul sarcinii. Hormonii precum estrogenul și progesteronul stimulează dezvoltarea țesutului din sâni, însă oprirea timpurie a acestui proces nu declanșează transformări maligne.

Există două tipuri principale de avort:

• Avortul spontan (pierderea sarcinii): oprirea neintenționată din evoluție a sarcinii în primele 20 de săptămâni de gestație.
• Avortul la cerere (indus): o procedură medicamentoasă sau chirurgicală prin care se întrerupe o sarcină.

Specialiștii au analizat atent ambele situații și au confirmat că niciuna nu crește riscul de cancer mamar.

Ce arată cercetările științifice

Cele mai sigure dovezi provin din studii prospective. În aceste cercetări, medicii monitorizează de-a lungul anilor un grup mare de femei fără cancer de sân, pentru a observa dacă boala apare pe parcurs.

Unul dintre cele mai ample studii de acest tip a inclus 1,5 milioane de femei. Cercetătorii au urmărit participantele pe parcursul multor ani și au concluzionat clar că avortul nu influențează riscul de cancer mamar.

Alte cercetări de mare anvergură au ajuns la aceleași concluzii:

• O analiză extinsă din 2004, pe 53 de studii și peste 83.000 de femei din 16 țări, a arătat că nici pierderea spontană a sarcinii, nici avortul indus nu cresc riscul de cancer de sân.
• Un studiu din 2008, desfășurat pe mai mult de 100.000 de femei, a confirmat lipsa oricărei asocieri.
• O evaluare medicală din 2015 a reconfirmat că nu există dovezi științifice care să susțină o legătură de cauzalitate.

Unele studii mai vechi, de tip retrospectiv, au sugerat o posibilă corelație. Aceste cercetări comparau femei diagnosticate cu femei sănătoase, pe baza amintirilor despre evenimentele din trecut.

Comunitatea medicală a stabilit că astfel de rezultate au fost cauzate de o eroare de raportare (femeile bolnave caută mai des explicații și raportează mai des avorturile decât cele sănătoase). Studiile prospective riguroase au infirmat această ipoteză.

Organizațiile medicale internaționale de renume confirmă că nu există nicio legătură biologică sau statistică între avort și apariția cancerului de sân.

Care sunt posibilele efecte secundare și complicații ale avortului?

Avortul este o procedură medicală sigură, dar ca orice intervenție, poate avea reacții adverse. Sângerările ușoare și crampele abdominale sunt normale în primele zile după procedură.

Pentru a preveni o nouă sarcină neplanificată, este recomandat să discuți din timp cu medicul despre opțiunile de contracepție după avort.

Complicațiile mai puțin frecvente pot include:

• infecțiile uterine;
• hemoragia abundentă;
• leziunile la nivelul colului uterin sau al uterului;
• avortul incomplet, care necesită o procedură suplimentară de curățare.

Care sunt principalii factori de risc pentru cancerul de sân?

Expunerea de lungă durată a corpului la estrogen — cum ar fi printr-o perioadă fertilă mai extinsă sau prin tratamente hormonale prelungite — poate crește ușor probabilitatea de îmbolnăvire.

În situațiile rare cu risc genetic extrem de ridicat, o opțiune preventivă discutată cu medicul poate fi o intervenție de mastectomie profilactică (îndepărtarea chirurgicală preventivă a țesutului mamar).

Principalii factori de risc recunoscuți sunt:

• Vârsta: riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, majoritatea cazurilor apărând după 50 de ani;
• Factorii genetici: prezența unor mutații transmise în familie (cum sunt genele BRCA1 sau BRCA2);
• Istoricul menstrual: prima menstruație la o vârstă foarte fragedă sau instalarea târzie a menopauzei;
• Sarcina: lipsa sarcinilor sau o primă naștere după vârsta de 30 de ani;
• Stilul de viață: obezitatea după menopauză și consumul regulat de alcool.

De reținut

Comunitatea medicală este la unison: avortul nu favorizează apariția cancerului de sân.

Pentru a-ți proteja sănătatea, este util să știi cum să faci o autoevaluare a sânilor periodic, pentru a sesiza din timp orice nodul sau modificare a pielii.

Discută cu medicul de familie despre controalele de rutină. Acesta îți poate elibera un bilet de trimitere către medicul ginecolog sau către radiolog pentru o ecografie mamară sau o mamografie. În România, mamografia poate fi decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau prin programe naționale de screening pentru femeile din categoriile de vârstă eligibile.

Când să mergi la medic

Dacă ai trecut recent printr-o întrerupere de sarcină (spontană sau la cerere), mergi la medic dacă apar simptome anormale:

• febră mare sau frisoane;
• dureri abdominale puternice care nu cedează la calmante;
• secreții vaginale neobișnuite sau cu miros neplăcut.

Când este o urgență medicală: Sună imediat la numărul de urgență 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă ai sângerări vaginale foarte abundente (care umplu mai mult de două absorbante mari pe oră timp de două ore la rând), dacă ai amețeli severe sau stare de leșin.