Tot ce trebuie să știi despre avortul spontan

Ce este avortul spontan?

Avortul spontan reprezintă pierderea unei sarcini înainte de săptămâna 20. În cele mai multe cazuri, acesta se produce în primul trimestru, adică în primele 3 luni de sarcină.

După pragul de 20 de săptămâni, orice eveniment neprevăzut nu mai este clasificat ca avort spontan, ci este corelat mai degrabă cu cauzele nașterii premature sau cu alte complicații din a doua parte a sarcinii.

Avorturile spontane pot apărea dintr-o varietate de cauze medicale, dintre care multe nu țin de controlul tău. Totuși, cunoașterea factorilor de risc, a semnelor și a posibilelor cauze te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă și să ceri ajutorul medical de care ai nevoie.

Semnele unui avort spontan

Simptomele pot varia în funcție de stadiul sarcinii. Uneori, totul se petrece atât de repede încât este posibil nici să nu fi știut că ești însărcinată.

Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome ale unui avort spontan:

• pete de sânge abundente (spotting)
• sângerare vaginală
• eliminarea de cheaguri, țesut sau scurgeri vaginale neobișnuite
• dureri abdominale intense sau crampe severe
• dureri de spate, de la ușoare până la severe

Ia legătura imediat cu medicul tău dacă observi oricare dintre aceste simptome în timpul sarcinii. Este posibil să ai unele dintre aceste manifestări fără să fie vorba despre o pierdere de sarcină, însă medicul va dori să facă investigații pentru a se asigura că totul este în regulă.

Cauzele avortului spontan

Deși anumiți factori cresc riscul, avortul spontan nu este, de regulă, rezultatul a ceva ce ai făcut sau nu ai făcut. Dacă apar probleme, medicul poate verifica posibilele cauze cunoscute.

În timpul sarcinii, corpul tău furnizează hormoni și nutrienți esențiali pentru dezvoltarea fătului. Majoritatea avorturilor spontane din primul trimestru se produc deoarece fătul nu se dezvoltă normal. Acest lucru poate fi declanșat de diverși factori.

Probleme genetice sau cromozomiale

Cromozomii conțin genele noastre. În mod normal, fătul primește un set de cromozomi de la mamă și un set de la tată.

Procesul de concepție și diviziune celulară debutează încă din perioada asociată cu săptămâna 2 de sarcină, etapă în care pot apărea primele erori de recombinare genetică.

Printre anomaliile cromozomiale posibile se numără:

• Oprirea sarcinii din evoluție: embrionul se formează, dar se oprește din dezvoltare înainte de apariția semnelor evidente de pierdere a sarcinii.
• Oul clar (sarcină anembrionară): nu se formează niciun embrion în sacul gestațional.
• Sarcina molară: ambele seturi de cromozomi provin de la tată, iar fătul nu se dezvoltă.
• Sarcina molară parțială: cromozomii mamei rămân, însă tatăl furnizează două seturi de cromozomi.

De asemenea, pot apărea erori spontane în momentul diviziunii celulelor embrionului sau din cauza unui ovul ori a unui spermatozoid afectat. Problemele apărute la nivelul placentei pot duce, de asemenea, la pierderea sarcinii.

Afecțiuni medicale și stil de viață

Anumite probleme de sănătate sau obiceiuri cotidiene pot interfera cu dezvoltarea fătului. Este important de știut că exercițiile fizice moderate și relațiile sexuale nu provoacă avort spontan. Nici activitatea profesională obișnuită nu afectează fătul, cu excepția cazurilor în care ești expusă la substanțe chimice toxice sau la radiații.

Printre modificările structurale uterine se numără și prezența unor fibroame, care pot afecta implantarea optimă a sacului gestațional.

De asemenea, tulburările de coagulare precum trombofilia în sarcină pot împiedica vascularizarea normală a placentei și pot crește riscul de pierdere a sarcinii.

Factorii și afecțiunile care pot influența negativ dezvoltarea sarcinii includ:

• alimentația deficitară sau malnutriția
• consumul de droguri, alcoolul sau fumatul
• vârsta maternă înaintată
• afecțiunile tiroidiene netratate
• dezechilibrele hormonale
• diabetul necontrolat
• infecțiile
• traumatismele fizice
• obezitatea
• problemele la nivelul colului uterin
• anomaliile de formă ale uterului
• hipertensiunea arterială severă (tensiune foarte mare)
• toxiinfecțiile alimentare
• anumite medicamente

Discută întotdeauna cu medicul tău înainte de a lua orice medicament sau supliment, pentru a te asigura că este complet sigur în sarcină.

Avort spontan sau menstruație?

Uneori, un avort spontan se poate produce înainte chiar să știi că ești însărcinată. În plus, la fel ca la menstruație, principalele manifestări sunt sângerarea și crampele.

Pentru femeile care suferă de diverse probleme menstruale și au cicluri neregulate, poate fi deosebit de dificil să distingă o menstruație atipică de o pierdere timpurie de sarcină.

În primele etape, când lipsa menstruației este singurul indiciu al unei concepții, apariția bruscă a unei sângerări poate crea confuzie.

Cum poți deosebi menstruația de un avort spontan?

Iată câțiva factori de care să ții cont:

• Simptomele: durerile severe de spate sau crampele abdominale care se intensifică, precum și eliminarea de cheaguri mari de sânge și țesut pot indica un avort spontan.
• Momentul: un avort spontan apărut foarte devreme poate fi ușor confundat cu o menstruație întârziată. Acest lucru este mult mai puțin probabil după săptămâna a 8-a de sarcină.
• Durata: simptomele unui avort spontan tind să se agraveze și să dureze mai mult decât o menstruație obișnuită.

Ia legătura cu medicul dacă ai o sângerare abundentă sau dacă bănuiești că treci printr-un avort spontan.

Riscul de avort spontan în funcție de săptămâna de sarcină

Cele mai multe avorturi spontane au loc în primul trimestru (în primele 12 săptămâni). Riscul cel mai ridicat este în primele săptămâni, însă scade considerabil odată ce sarcina ajunge la 6 săptămâni și se poate confirma activitatea cardiacă.

Evoluția fără incidente până la o sarcină la 5 luni oferă viitoarelor mame un plus de siguranță și liniște privind viabilitatea fătului.

Odată ce intri în al doilea trimestru, începând cu săptămâna 13 de sarcină, probabilitatea unui avort spontan se reduce considerabil.

Între săptămânile 13 și 20, riscul scade și mai mult. Totuși, este important să mergi la controalele periodice, deoarece complicațiile pot apărea în orice moment pe parcursul sarcinii.

Cât de frecvent este avortul spontan?

Pierderea timpurie a unei sarcini este o situație des întâlnită. Statisticile medicale arată că aceasta apare în aproximativ 10% dintre sarcinile confirmate.

Deși vârsta maternă înaintată este un factor bine documentat, și o sarcină în adolescență poate presupune riscuri medicale particulare ce necesită monitorizare atentă.

Uneori, cauza exactă nu poate fi identificată. Totuși, specialiștii estimează că în jur de 50% dintre avorturile spontane sunt provocate de anomalii cromozomiale.

Vârsta este un factor important: riscul de avort spontan este de aproximativ 20% la vârsta de 35 de ani, crește la 40% la 40 de ani și ajunge la circa 80% la vârsta de 45 de ani.

Un avort spontan nu înseamnă că nu vei putea avea un copil pe viitor. Studiile arată că aproximativ 87% dintre femeile care au trecut printr-o pierdere de sarcină reușesc ulterior să ducă la termen o sarcină sănătoasă. Cazurile în care apar trei sau mai multe avorturi spontane repetate sunt rare, afectând doar circa 1% dintre femei.

Factori de risc

Marea majoritate a avorturilor spontane apar din cauze naturale, inevitabile. Cu toate acestea, anumiți factori pot crește riscul:

Anomaliile anatomice ale cavității uterine, inclusiv prezența unor fibroame de mari dimensiuni, pot afecta implantarea sau spațiul necesar fătului.

• traumatismele sau loviturile la nivelul abdomenului
• expunerea la substanțe chimice toxice sau radiații
• consumul de droguri, alcool sau fumatul
• consumul excesiv de cofeină
• două sau mai multe avorturi spontane în antecedente
• o greutate corporală prea mică sau prea mare
• bolile cronice necontrolate, cum ar fi diabetul
• problemele structurale ale uterului sau ale colului uterin

Vârsta maternă joacă, de asemenea, un rol: femeile de peste 35 de ani au un risc mai mare comparativ cu cele mai tinere, iar această probabilitate crește în anii următori.

Faptul că ai trecut printr-un avort spontan nu înseamnă automat că le vei pierde și pe următoarele. Majoritatea femeilor au ulterior sarcini fără complicații.

Tipuri de avort spontan

În funcție de simptome și de stadiul sarcinii, medicul poate stabili unul dintre următoarele diagnostice:

• Avort spontan complet: tot țesutul specific sarcinii a fost eliminat complet din uter.
• Avort spontan incomplet: o parte din țesut sau din placentă a fost eliminată, dar o parte a rămas în cavitatea uterină.
• Avort reținut (oprit în evoluție): embrionul s-a oprit din dezvoltare, dar nu a fost eliminat și este posibil să nu fi apărut încă simptome.
• Amenințare de avort: apar sângerări și crampe, dar colul uterin este închis, existând șanse ca sarcina să continue normal.
• Avort spontan inevitabil: prezența sângerărilor, a crampelor și deschiderea (dilatația) colului uterin arată că pierderea sarcinii nu mai poate fi evitată.
• Avort septic: apare o infecție severă în interiorul uterului.

Cum poți reduce riscurile?

Nu toate avorturile spontane pot fi prevenite. Totuși, există câteva măsuri prin care poți susține o sarcină sănătoasă:

• Mergi regulat la toate consultațiile și analizele prenatale.
• Evită complet alcoolul, fumatul și substanțele interzise.
• Menține o greutate sănătoasă înainte și pe durata sarcinii.
• Ferește-te de infecții: spală-te des pe mâini și evită contactul cu persoane bolnave.
• Limitează consumul de cofeină la cel mult 200 mg pe zi (aproximativ o cană de cafea).
• Ia vitamine prenatale la recomandarea medicului, pentru a-i asigura fătului toți nutrienții necesari.
• Adoptă o alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume proaspete.

Nu uita că un avort spontan nu înseamnă că nu vei mai putea rămâne însărcinată. Majoritatea femeilor reușesc să aibă sarcini sănătoase în viitor.

Avortul spontan în cazul sarcinii gemelare

Gemenii apar atunci când două ovule sunt fertilizate în același timp sau când un singur ovul fertilizat se divide în doi embrioni separați.

O sarcină gemelară implică o monitorizare mai atentă. Prezența a doi sau mai mulți feți solicită mai mult organismul matern, crescând probabilitatea unor complicații precum nașterea prematură, preeclampsia (tensiune mare apărută în sarcină) sau avortul spontan.

De asemenea, poate apărea așa-numitul „sindrom al geamănului dispărut”. Acesta se produce atunci când la o ecografie este identificat doar un singur făt, deși inițial fusese confirmată o sarcină gemelară.

În multe cazuri, celălalt embrion este resorbit natural de placentă sau de organismul mamei. Uneori, acest proces are loc atât de devreme încât femeia nici nu a știut că era însărcinată cu gemeni.

Tratamentul după un avort spontan

Tratamentul depinde de tipul de avort spontan. Dacă în uter nu a mai rămas deloc țesut (avort complet), nu este nevoie de o intervenție medicală suplimentară.

Dacă în uter au rămas resturi de țesut, medicul îți poate prezenta câteva opțiuni:

• conduita de așteptare: se monitorizează situația, lăsând organismul să elimine țesutul în mod natural
• tratamentul medicamentos: administrarea unor medicamente prescrise de medic pentru a ajuta la eliminarea completă a țesutului
• tratamentul chirurgical: o procedură simplă (cum ar fi chiuretajul uterin sau aspirația) prin care medicul îndepărtează resturile rămase în uter

Riscul de complicații este foarte mic pentru oricare dintre aceste variante, iar decizia o vei lua împreună cu medicul tău, în funcție de ce este mai potrivit pentru tine.

Recuperarea fizică

Recuperarea corpului depinde de stadiul în care se afla sarcina. După un avort spontan, este normal să ai simptome precum mici sângerări și disconfort abdominal.

Deși hormonii de sarcină pot rămâne în sânge timp de câteva săptămâni, menstruația normală ar trebui să reapară în 4 până la 6 săptămâni. Evită contactul sexual și folosirea tampoanelor interne timp de cel puțin 2 săptămâni după un avort spontan, pentru a preveni riscul de infecții.

Sprijinul emoțional

Este complet firesc să treci printr-o multitudine de stări emoționale după pierderea unei sarcini. Te poți confrunta cu insomnii, lipsă de energie sau episoade frecvente de plâns.

Acordă-ți timp să treci prin această suferință și cere ajutor atunci când simți nevoia:

• Cere sprijin dacă te simți copleșită. Cei apropiați s-ar putea să nu știe exact ce simți, așa că spune-le deschis cum te pot ajuta.
• Pune deoparte hăinuțele de bebeluș sau hainele de maternitate până când te simți pregătită să le revezi.
• Fă un gest simbolic pentru a marca această pierdere, cum ar fi plantarea unei flori sau a unui copac.
• Apelează la un psihoterapeut. Consilierea psihologică te poate ajuta să gestionezi mai ușor sentimentele de tristețe, vinovăție sau depresie.
• Alătură-te unui grup de suport (online sau fizic), unde poți discuta cu femei care au trecut prin aceeași experiență.

O nouă sarcină

După un avort spontan, este recomandat să aștepți până când te simți pregătită atât fizic, cât și emoțional înainte de a încerca să rămâi din nou însărcinată. Poți cere sfatul medicului ginecolog pentru a stabili cel mai bun moment.

În general, avortul spontan este un eveniment izolat. Totuși, dacă ai avut două sau mai multe pierderi consecutive, medicul va recomanda investigații amănunțite pentru a depista cauza. Acestea pot include:

• analize de sânge pentru verificarea dezechilibrelor hormonale sau a problemelor de coagulare
• teste genetice (cariotip) din probe de sânge sau țesut
• examinarea atentă a uterului și a zonei pelvine
• ecografii detaliate