Bolile vasculare: tipuri, simptome de alarmă și tratament

Pe scurt: Bolile vasculare afectează rețeaua de vase de sânge (artere, vene și capilare) și pot reduce fluxul de oxigen către organe. Unele afecțiuni se dezvoltă lent, în timp ce altele reprezintă urgențe vitale ce necesită tratament imediat. Un control la medicul de familie și investigațiile la timp ajută la prevenirea complicațiilor grave.

Bolile vasculare pot perturba fluxul sanguin în întreg corpul. Sistemul vascular include arterele, venele și capilarele care hrănesc fiecare țesut. Când aceste conducte se îngustează, se blochează sau își pierd elasticitatea, apar probleme de sănătate.

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică apare atunci când pe pereții arterelor se depun plăci de grăsime. Acest proces reduce treptat cantitatea de sânge oxigenat care ajunge la membre, în special la picioare.

Aproximativ 1 din 4 persoane cu această boală resimte durere, crampe sau slăbiciune în gambe în timpul mersului (claudicație intermitentă). În schimb, 1 din 5 persoane nu are niciun simptom la început. Principalii factori de risc sunt fumatul, diabetul, valorile mari ale colesterolului și tensiunea crescută.

Tratamentul oprește evoluția bolii și scade riscul de infarct de miocard sau accident vascular cerebral (AVC). Medicul îți poate recomanda renunțarea la fumat, mișcare zilnică și o alimentație echilibrată. Tratamentul medicamentos de primă linie include de obicei:

• aspirină sau alte antiagregante plachetare;
• statine pentru scăderea colesterolului;
• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA);
• blocanți ai receptorilor de angiotensină (sartani).

Ischemia membrelor

Fără îngrijire, boala arterială periferică se poate agrava. Ea poate ajunge la stadiul de ischemie critică a membrelor inferioare (ICMI).

În această etapă, țesuturile primesc atât de puțin sânge încât apar dureri intense chiar și în repaus, mai ales noaptea. Pielea devine rece, palidă, iar rănile sau ulcerele de la picioare se vindecă foarte greu sau se pot infecta.

Pentru a salva membrul și a reface circulația, chirurgul vascular poate recomanda proceduri de revascularizare:

• angioplastie cu balon pentru lărgirea arterei îngustate;
• montarea unui stent (un mic tub metalic) pentru a menține vasul deschis;
• endarterectomie (curățarea chirurgicală a depozitului de grăsime);
• operație de bypass vascular.

Boala arterei carotide

Arterele carotide se află de o parte și de alta a gâtului și duc sânge spre creier. Depunerea de grăsimi la acest nivel poate bloca parțial sau total alimentarea creierului.

Dacă o bucată din această placă se desprinde, se poate produce un accident vascular cerebral (AVC) sau un atac ischemic tranzitoriu (un episod temporar similar AVC-ului). De multe ori, boala nu dă niciun semn până la producerea unui astfel de eveniment.

În caz de îngustare severă, medicul specialist poate propune:

• endarterectomie carotidiană pentru îndepărtarea depozitelor;
• angioplastia carotidiană cu montare de stent.

Ateroscleroza

Ateroscleroza este procesul de bază din majoritatea bolilor arteriale. Ea constă în întărirea și îngustarea arterelor din cauza plăcilor compuse din colesterol, calciu și resturi celulare.

În România și la nivel european, bolile cardiovasculare provocate de ateroscleroză sunt principala cauză de deces. Dacă sunt afectate vasele inimii, poate apărea angina pectorală (durere sau senzație de apăsare în piept) sau infarctul.

Controlul glicemiei, reglarea tensiunii și a lipidelor din sânge ajută la încetinirea acestui proces.

Aneurismul aortic

Aorta este cel mai mare vas din corp. Când un segment al peretelui aortei slăbește, el se poate dilata ca un balon, formând un anevrism.

Majoritatea anevrismelor apar în zona abdomenului (anevrism de aortă abdominală). Ele sunt diagnosticate mai ales la persoanele de peste 65 de ani, fumătoare sau cu hipertensiune. Anevrismele din zona pieptului (toracice) sunt mai rare.

Pericolul major este fisurarea sau ruperea anevrismului, care provoacă o hemoragie internă masivă. Anevrismele mici se monitorizează periodic prin ecografie abdominală, iar cele mari se corectează chirurgical sau endovascular.

Diferența dintre bolile arteriale și cele venoase

Arterele duc sânge plin de oxigen spre organe, în timp ce venele îl întorc spre inimă. Iată cum se deosebesc problemele lor:

Insuficiența venoasă cronică

Venele picioarelor au valve mici care împiedică sângele să curgă înapoi în jos. Dacă aceste valve se defectează, sângele stagnează în membrele inferioare.

Apar dureri, umflături în jurul gleznelor, crampe musculare nocturne și modificări de culoare ale pielii. Riscul este mai mare la persoanele sedentare, supraponderale, în sarcină sau la cei care stau mult în picioare.

Pentru a îmbunătăți circulația, medicii recomandă mersul pe jos, ridicarea picioarelor în timpul repausului și ciorapi compresivi medicali. Cazurile avansate pot necesita proceduri precum scleroterapia sau ablația endovenoasă cu laser ori radiofrecvență.

Vene varicoase (varice)

Varicele sunt vene superficiale dilatate, proeminente și vizibile sub piele, de culoare albăstruie sau violacee. Ele apar tot pe fondul unei presiuni crescute în sistemul venos.

Pe lângă aspectul estetic, ele provoacă o senzație de arsură, tensiune și greutate la nivelul gambelor. Mișcarea zilnică și ciorapii elastici reduc disconfortul, iar medicul flebolog sau chirurg vascular poate recomanda tratamente minim invazive de închidere a venelor afectate.

Tromboza venoasă profundă

Tromboza venoasă profundă (TVP) presupune formarea unui cheag de sânge (tromb) într-o venă profundă, de regulă la nivelul gambei sau al coapsei.

Piciorul afectat devine brusc umflat, roșiatic sau violaceu, cald la atingere și dureros. Imobilizarea prelungită la pat, zborurile lungi cu avionul, intervențiile ortopedice recente, fumatul și anticoncepționalele cresc riscul de formare a cheagurilor.

Această problemă se tratează de urgență cu medicamente anticoagulante, pentru a opri extinderea cheagului.

Embolia pulmonară

Dacă o bucată dintr-un cheag venos se desprinde, ea poate circula prin sânge până în plămâni, blocând o arteră pulmonară. Această complicație se numește embolie pulmonară și pune viața în pericol direct.

Se manifestă prin lipsă bruscă de aer (dispnee), durere ascuțită în piept care se agravează la respirație adâncă, tuse (uneori cu urme de sânge) și bătăi rapide ale inimii.

Displazia fibromusculară

Displazia fibromusculară este o dezvoltare anormală a celulelor din pereții arterelor, fără legătură cu grăsimea sau colesterolul. Aceasta determină îngustări sau dilatări alternative ale vaselor, luând adesea la imagistică un aspect de „șirag de mărgele”.

Afectează predominant femeile, fiind cel mai des descoperită la nivelul arterelor renale sau carotide. Poate cauza tensiune mare greu de controlat la vârste tinere sau dureri de cap pulsatile.

Vasculita

Vasculita reprezintă inflamarea peretelui vaselor de sânge, adesea provocată de o reacție autoimună, când sistemul de apărare al corpului își atacă propriile structuri. Ea poate fi declanșată și de infecții sau medicamente.

Semnele variază mult: pete roșii sau purpurii pe piele, dureri articulare, febră, oboseală intensă sau amorțeli în degete. Tratamentul se face sub supravegherea medicului reumatolog, de regulă cu antiinflamatoare steroidiene (corticosteroizi) sau medicamente imunosupresoare.

Limfedemul

Limfedemul înseamnă acumularea de lichid limfatic în țesuturi din cauza unui blocaj sau a unei leziuni la nivelul vaselor sau ganglionilor limfatici. Apare adesea la un braț sau un picior după operații de cancer ori radioterapie.

Membrul afectat devine vizibil umflat, greu și rigid. Îngrijirea include drenaj limfatic manual făcut de un kinetoterapeut, exerciții ușoare și bandaje sau ciorapi compresivi speciali.

Boli vasculare rare

Există și alte sindroame care implică vasele de sânge:

• fenomenul Raynaud (degetele devin albe sau vinete la frig din cauza spasmului vaselor mici);
• boala Buerger (inflamație a vaselor mici asociată direct cu fumatul intens);
• arterita Takayasu (inflamație cronică a aortei și a ramurilor sale principale);
• sindromul de apertură toracică sau sindromul Marfan.

Cine are un risc crescut de boli vasculare?

Sănătatea vaselor tale depinde mult de stilul de viață și de factorii genetici. Riscul este mai mare dacă ai:

• vârsta peste 50–65 de ani;
• istoric de afecțiuni vasculare sau cardiace în familie;
• fumat activ sau istoric de fumat;
• diabet zaharat;
• hipertensiune arterială (tensiune mare);
• colesterol „rău” (LDL) mărit;
• sedentarism și exces de greutate corporală.

Când să mergi la medic

Dacă ai picioare umflate constant, dureri în gambe la mers, varice proeminente sau răni care întârzie să se vindece, programează o consultație la medicul de familie. Acesta te va examina și îți poate elibera un bilet de trimitere decontat către un medic cardiolog, un chirurg vascular sau un flebolog.

Urgențe majore: sună imediat la 112

Anumite semne indică un risc vital imediat. Sună la 112 sau mergi direct la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă observi:

• Semne de AVC: asimetrie a feței (gura căzută pe o parte), slăbiciune bruscă la o mână sau un picior, vorbire neclară sau dificultate în înțelegerea cuvintelor;
• Semne de infarct sau embolie: durere puternică ori presiune în piept, senzație acută de sufocare (dispnee bruscă), bătăi de inimă foarte rapide sau leșin;
• Ischemie acută de membru: un picior devine brusc foarte rece, palid, amorțit și extrem de dureros;
• Anevrisme rupte: durere bruscă, violentă și sfâșietoare în abdomen sau în spate, însoțită de amețeală severă ori colaps.

Concluzie

Vasele de sânge mențin întregul corp în viață. Multe afecțiuni vasculare se instalează discret, fără zgomot, însă pot fi ținute sub control dacă le depistezi la timp. Renunțarea la fumat, mersul pe jos și controalele medicale periodice sunt cei mai buni pași pentru protejarea circulației tale.