Orice inflamație a sânului apărută la o femeie care nu alăptează trebuie investigată atent de un medic pentru un tratament corect.
Abcesul mamar subareolar este o infecție a sânului care apare, de regulă, la femeile care nu alăptează.
Acest tip de abces reprezintă o acumulare dureroasă de puroi situată chiar sub areolă – zona de piele mai închisă la culoare din jurul mamelonului. Puroiul este un lichid gros format din celule albe moarte, semn că organismul tău luptă împotriva unei infecții.
Această inflamație apare din cauza unei infecții locale, adică bacteriile au pătruns într-un anumit punct și au rămas acolo, fără să se răspândească în restul corpului. În trecut, această afecțiune mai era cunoscută sub numele de „fistulă galactoforă” sau „boala Zuska”, după numele medicului care a descris-o pentru prima dată.
La început, este posibil să simți o durere sau o sensibilitate crescută în zona mamelonului. Sub piele se poate simți un nodul tare, iar pielea din jur poate deveni roșie și umflată. Dacă apeși pe acea zonă sau dacă abcesul se deschide, se poate scurge puroi.
Dacă infecția nu este tratată la timp, se poate forma o fistulă – un canal anormal care leagă glanda infectată de suprafața pielii. În cazurile mai severe, mamelonul se poate retrage spre interiorul sânului (mamelon invaginat). De asemenea, pot apărea febra și o stare generală de slăbiciune sau disconfort.
Abcesul mamar subareolar apare atunci când un canal galactofor (canalul prin care circulă laptele) sau o mică glandă de sub areolă se blochează. Blocajul favorizează acumularea bacteriilor și declanșează infecția sub piele. Această problemă apare cel mai des la femeile tinere sau de vârstă mijlocie care nu alăptează.
Printre factorii de risc care pot favoriza apariția acestui abces se numără:
Infecțiile sânului sunt des întâlnite în perioada alăptării sub denumirea de mastită. Mastita apare atunci când un canal de lapte se înfundă în timpul alăptării și provoacă inflamație, roșeață și durere. Dacă mastita nu este tratată, se poate transforma într-un abces de lactație.
În schimb, abcesul subareolar afectează direct țesutul mamelonului sau glandele areolare și se dezvoltă la femeile care nu alăptează.
Medicul va începe printr-o examinare fizică a sânului pentru a evalua nodulul și zona inflamată.
Dacă din leziune se scurge lichid, medicul poate recolta o probă de puroi pentru a o trimite la laborator. Analiza ajută la identificarea exactă a bacteriei responsabile și la efectuarea unei antibiograme (test care arată la ce antibiotice este sensibilă bacteria respectivă). De asemenea, ți se pot recomanda analize de sânge pentru a verifica nivelul inflamației din corp.
Pentru a vedea cât de adânc este abcesul și ce structuri sunt afectate, medicul va recomanda adesea o ecografie mamară. În cazuri mai complexe sau recurente, poate fi necesară și o tomografie computerizată (CT).
Primul pas în tratament este administrarea de antibiotice pentru a combate infecția bacteriană. În funcție de mărimea abcesului și de cât de tare te doare, medicul poate recomanda o mică incizie pentru a drena puroiul. Această procedură simplă se face în cabinet, sub anestezie locală, pentru a nu simți durere.
Dacă infecția nu cedează după tratamentul cu antibiotice sau dacă reapare frecvent, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală. În timpul operației, chirurgul va îndepărta canalul afectat și abcesul cronic. Dacă mamelonul s-a retras în interior, acesta poate fi corectat în cadrul aceleiași proceduri.
Abcesele mamare subareolare au tendința de a recidiva, chiar și după un tratament corect cu antibiotice. Din acest motiv, uneori este nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a elimina complet glandele problematice.
O altă complicație o reprezintă modificarea formei mamelonului sau a areolei (retragerea mamelonului ori asimetria), care poate crea un disconfort estetic. Aceste modificări pot fi corectate chirurgical ulterior.
În marea majoritate a cazurilor, abcesele și modificările mamelonare nu sunt semne de cancer de sân. Cu toate acestea, orice inflamație a sânului apărută la o femeie care nu alăptează trebuie investigată atent de un medic, deoarece există forme rare, cum este cancerul mamar inflamator, ale cărui simptome pot semăna inițial cu o infecție.
Cele mai multe abcese se vindecă complet prin tratament cu antibiotice sau prin drenaj simplu. Dacă te confrunți cu infecții repetate, intervenția chirurgicală oferă de obicei o soluție definitivă și previne reapariția acestora.
Deși antibioticele prescrise de medic sunt esențiale pentru vindecarea infecției, există câteva măsuri simple pe care le poți lua acasă pentru a calma durerea:
Mergi de urgență la medic dacă observi că simptomele se agravează, dacă faci febră mare sau dacă roșeața începe să se extindă rapid pe suprafața sânului.
O igienă riguroasă a zonei sânilor, curățarea atentă a oricărui piercing mamelonar și renunțarea la fumat sunt cei mai importanți pași pe care îi poți face pentru a reduce riscul de apariție a unui abces mamar subareolar.
Diabetul poate apărea la orice vârstă. Însă gestionarea diabetului de tip 2 poate deveni mai…
Mastocitoza sistemică avansată este o afecțiune progresivă, caracterizată prin acumularea mastocitelor (un tip de celule…
Idei principale Pentru copiii de 6 ani și mai mari, tratamentul medicamentos poate fi o…
Ghidurile medicale elaborate de specialiștii cardiologi oferă recomandări clare pentru a ține sub control colesterolul…
Scaun auto pentru bebeluș – bifat. Scutece – bifate. Hăinuțe din plin – bifate. Ghidul…
Deși atât exercițiile aerobe, cât și cele anaerobe își au locul într-un stil de viață…