Ghidul pentru gestionarea colesterolului: ce trebuie să știi pentru o inimă sănătoasă

Ghidurile medicale elaborate de specialiștii cardiologi oferă recomandări clare pentru a ține sub control colesterolul mărit și pentru a preveni boala cardiovasculară aterosclerotică (afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge cauzate de depunerile de grăsime).

Ateroscleroza apare atunci când colesterolul se depune pe pereții interiori ai arterelor și formează plăci de aterom, îngustând vasele de sânge. Aceste depuneri declanșează o reacție inflamatorie și îngreunează circulația sângelui, ceea ce poate duce la complicații grave:

• infarct miocardic (atac de cord)
• accident vascular cerebral (AVC)
• insuficiență cardiacă

Recomandările cardiologice actuale explică cine ar trebui să ia tratament medicamentos, ce tip de medicamente sunt recomandate și în ce doze. Totul pornește de la evaluarea riscului cardiovascular și adoptarea unor schimbări de durată în stilul de viață.

Iată cele mai importante 10 concluzii pe care trebuie să le știi.

Care sunt principalele recomandări ale specialiștilor?

1. Adoptă un stil de viață sănătos pentru inimă

Indiferent de vârstă, poți reduce riscul de boli de inimă dacă ai grijă de corpul tău în fiecare zi. Acest lucru presupune:

• activitate fizică regulată
• un somn odihnitor și suficient
• o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe și fibre
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase
• renunțarea completă la fumat

Aceste obiceiuri ajută și la prevenirea sindromului metabolic (o combinație de factori de risc precum grăsimea abdominală, tensiunea mare și glicemia crescută).

Dacă ai între 20 și 39 de ani, un stil de viață sănătos este esențial pentru a preveni problemele pe termen lung. Discută cu medicul tău de familie pentru a-ți cunoaște factorii de risc și cum îi poți ține sub control.

2. Statinele ajută la scăderea colesterolului „rău”

Colesterolul LDL (lipoproteinele cu densitate mică) este numit adesea „colesterolul rău”. Dacă ai fost deja diagnosticat cu o boală cardiovasculară aterosclerotică, ghidurile recomandă tratamentul cu statine. Aceste medicamente blochează o enzimă pe care ficatul o folosește pentru a produce colesterol.

Specialiștii recomandă de obicei statine de intensitate mare (sau doza maximă pe care o tolerezi), cu scopul de a reduce nivelul de LDL-colesterol cu 50% sau mai mult.

3. Persoanele cu risc foarte mare pot avea nevoie de medicamente suplimentare

Dacă te afli într-o categorie de risc cardiovascular foarte ridicat, medicul îți poate prescrie și alte tipuri de medicamente alături de statine.

Dacă nivelul tău de LDL rămâne peste 70 mg/dL în ciuda tratamentului cu statine în doză maximă tolerată, medicul îți poate adăuga ezetimib, un medicament sub formă de comprimate care reduce absorbția colesterolului în intestin.

Dacă nici această combinație nu coboară colesterolul sub 70 mg/dL, ghidurile sugerează adăugarea unui inhibitor PCSK9 (o clasă mai nouă de medicamente injectabile). Acestea sunt însă mai costisitoare și se prescriu în cazuri atent selecționate.

4. Hipercolesterolemia severă necesită tratament intensiv cu statine

Hipercolesterolemia primară este o afecțiune moștenită genetic, nu rezultatul alimentației sau al stilului de viață (cunoscută și ca hipercolesterolemie familială). Specialiștii consideră că este severă atunci când nivelul de LDL-colesterol este de 190 mg/dL sau mai mare.

Pentru aceste valori, se recomandă direct tratamentul cu statine de intensitate mare. Dacă LDL-ul rămâne peste 100 mg/dL, se adaugă ezetimib, iar dacă nici așa nu scade suficient, medicul poate lua în calcul un inhibitor PCSK9.

Când ai în familie cazuri de colesterol foarte mare

Persoanele care suferă de hipercolesterolemie familială heterozigotă (o formă genetică frecventă caracterizată prin valori extrem de mari ale colesterolului LDL pe parcursul întregii vieți) au un risc cardiovascular de 3 până la 4 ori mai mare decât persoanele cu același nivel de colesterol, dar fără această mutație.

Dacă știi că ai rude de gradul întâi (părinți, frați) cu colesterol foarte mare sau care au făcut infarct la vârste tinere, vorbește cu medicul tău pentru investigații suplimentare.

5. Adulții de vârstă mijlocie și înaintată cu diabet ar trebui să înceapă tratamentul cu statine

Medicii recomandă adesea statine de intensitate moderată fără a mai fi nevoie de un calcul complex al riscului dacă întrunești următoarele condiții:

• ai între 40 și 75 de ani
• ai diabet
• ai un nivel de LDL-colesterol de 70 mg/dL sau mai mare

Dacă ai peste 50 de ani, diabet și alți factori de risc asociați, medicul îți poate recomanda direct o statină de intensitate mare.

6. Discută deschis cu medicul despre riscuri înainte de a începe tratamentul

Dacă ai între 40 și 75 de ani și medicul evaluează oportunitatea prevenirii bolilor de inimă, este recomandat să aveți o discuție detaliată înainte de a începe tratamentul cu statine.

În cadrul acestei discuții, medicul va analiza:

• fumatul
• hipertensiunea (tensiunea arterială mare)
• nivelul colesterolului LDL
• hemoglobina glicozilată (HbA1c, care arată media glicemiei pe ultimele 3 luni)

De asemenea, este bine să discuți despre:

• schimbările necesare în alimentație și mișcare
• posibilele interacțiuni cu alte medicamente pe care le iei
• preferințele și îngrijorările tale

Decizia privind tratamentul se ia întotdeauna împreună cu medicul tău.

7. Recomandări pentru adulții fără diabet

Medicul îți poate recomanda statine de intensitate moderată dacă:

• ai între 40 și 75 de ani
• nu ai diabet
• nivelul tău de LDL-colesterol este de cel puțin 70 mg/dL
• riscul tău calculat de a dezvolta o boală cardiovasculară în următorii 10 ani este de 7,5% sau mai mare

Obiectivul tratamentului este reducerea LDL-colesterolului cu cel puțin 30%. Dacă riscul pe 10 ani depășește 20%, obiectivul este o reducere de peste 50%, ceea ce poate necesita statine de intensitate mare.

8. Factori suplimentari care pot înclina balanța spre tratament

Dacă ai între 40 și 75 de ani, nu ai diabet, iar riscul tău cardiovascular pe 10 ani este moderat (între 5% și 19,9%), medicul poate recomanda statine dacă prezinți anumiți factori agravanți, cum ar fi:

• istoric în familie de boli de inimă apărute prematur
• valori persistent crescute ale LDL-colesterolului (peste 160 mg/dL)
• sindrom metabolic sau boală cronică de rinichi
• istoric de preeclampsie în sarcină sau menopauză prematură (sub 40 de ani)
• boli inflamatorii cronice (artrită reumatoidă, psoriazis, infecție HIV)
• valori persistent crescute ale trigliceridelor (peste 175 mg/dL)
• lupus eritematos sistemic
• istoric de radioterapie în zona toracică (de exemplu, pentru cancer de sân)

9. Când riscul este incert, scorul de calciu coronarian poate ajuta

Dacă riscul tău este la limită și nu este clar dacă ai nevoie de statine, medicul poate recomanda măsurarea scorului de calciu coronarian (scorul CAC). Această investigație imagistică (o tomografie computerizată simplă a inimii) măsoară depunerile de calciu din artere.

Dacă scorul este 0, nu ești fumător și nu ai antecedente familiale importante de boli de inimă timpurii, este posibil să nu ai nevoie de tratament cu statine în acel moment.

10. Monitorizarea periodică este obligatorie

După ce începi tratamentul sau modificările în stilul de viață, medicul îți va recomanda analize de sânge (profilul lipidic) pentru a vedea cum răspunzi la terapie.

Nivelul LDL-colesterolului se verifică de obicei la 4-12 săptămâni după începerea sau ajustarea dozei de statină, iar apoi la fiecare 3-12 luni, în funcție de evoluție.

Cine se află în categoria de risc foarte înalt?

Medicii te încadrează în categoria de risc foarte înalt dacă ai avut deja:

• evenimente cardiovasculare majore recente (cum ar fi un sindrom coronarian acut în ultimul an)
• un infarct miocardic
• un accident vascular cerebral ischemic
• boală arterială periferică (circulație deficitară la nivelul picioarelor)

Riscul este considerat foarte ridicat și dacă ai o afecțiune cardiovasculară combinată cu factori precum:

• vârsta de peste 65 de ani
• fumatul activ
• istoric de intervenții chirurgicale pe inimă (bypass coronarian sau stenturi)
• diabet
• boală cronică de rinichi
• hipercolesterolemie familială

Particularități legate de originea etnică

Studiile arată că riscul cardiovascular și modul în care organismul procesează grăsimile pot varia în funcție de fondul genetic și tradițiile alimentare ale diferitelor populații:

• Persoanele de origine sud-asiatică (India, Pakistan, Bangladesh) tind să aibă un nivel mai scăzut de colesterol „bun” (HDL) și o incidență mai mare a trigliceridelor crescute, dezvoltând diabet și sindrom metabolic chiar și la o greutate corporală mai mică.
• Persoanele de origine hispanică prezintă adesea o prevalență mai mare a diabetului și a sindromului metabolic.
• Persoanele de culoare se confruntă mai frecvent cu hipertensiune arterială și diabet, ambii fiind factori majori de risc pentru bolile de inimă.

Pentru toate categoriile, specialiștii recomandă consiliere personalizată privind alimentația și stilul de viață, adaptată preferințelor fiecărei persoane.

Ce să discuți cu medicul tău

O discuție deschisă cu medicul de familie sau cu medicul cardiolog este cel mai bun pas pentru a-ți proteja inima. Asigură-te că aduci în discuție:

• istoricul de boli de inimă sau colesterol mărit din familia ta
• toate problemele tale medicale actuale
• medicamentele și suplimentele pe care le iei în prezent
• stilul tău de viață: ce mănânci, câtă mișcare faci și dacă fumezi
• eventualele reacții adverse pe care le-ai simțit de la tratamente anterioare

De reținut

Ghidurile medicale actuale pun accent pe prevenție personalizată: tratamentul potrivit depinde de vârsta ta, nivelul colesterolului, istoricul familial și starea generală de sănătate.

Schimbările în stilul de viață — o alimentație mai curată, mișcarea zilnică și renunțarea la fumat — reprezintă temelia oricărui plan de tratament. În multe cazuri, adoptarea timpurie a acestor obiceiuri sănătoase poate preveni sau amâna nevoia de medicamente.