Reapariția temporară a simptomelor de AVC: ce este recrudescența

Recrudescența unui accident vascular cerebral (cunoscută și sub sigla PSR, din engleză) poate fi înspăimântătoare. Dintr-o dată, semne pe care le credeai vindecate reapar la fel ca în trecut.

Deși acest episod nu produce leziuni suplimentare pe creier, evaluarea medicală de urgență este obligatorie. Doar medicii din spital pot exclude un nou atac cerebral acut.

Ce cauzează recrudescența unui AVC?

Recrudescența apare atunci când creierul tău, deja vulnerabil în zona afectată anterior, este supus unui stres general. Anumiți factori perturbă echilibrul organismului și scot din nou la iveală deficitele neurologice vechi.

Printre cei mai frecvenți factori declanșatori se numără:

• Infecțiile: în special infecțiile urinare sau pulmonare, prin răspunsul inflamator și febră.
• Hipotensiunea arterială: tensiunea arterială scăzută reduce fluxul de sânge către creier.
• Dezechilibrele de minerale: hiponatremia (nivel scăzut de sodiu în sânge).
• Deshidratarea: aportul insuficient de lichide scade volumul de sânge circulant.
• Stresul fizic sau emoțional: insomnia, lipsa de odihnă sau efortul fizic excesiv.
• Anumite medicamente: utilizarea de sedative sau benzodiazepine (medicamente pentru somn sau anxietate).

Acest fenomen poate surveni atât după un AVC ischemic sau hemoragic, fiind întâlnit mai ales la persoanele care au avut un prim eveniment sever. Studiile arată că recrudescența afectează aproximativ 10% dintre persoanele evaluate de urgență pentru simptome neurologice tranzitorii.

Într-un studiu pe 153 de pacienți, simptomele au reapărut în medie după aproximativ 4 ani de la primul accident vascular. Femeile (aproximativ 60% dintre cazuri) și persoanele care au diabet zaharat sau colesterol crescut au o predispoziție mai mare pentru aceste episoade.

Care este diferența dintre recrudescență și recidivă?

Este foarte important să distingem recrudescența de alte două situații medicale: un nou accident vascular și atacul ischemic tranzitor (AIT).

• Recrudescența: este doar o reactivare temporară a urmelor lăsate de primul AVC. Nu există o lipsă nouă de oxigen pe creier și simptomele dispar odată ce cauza (precum febra sau deshidratarea) este rezolvată.
• Recidiva (un nou AVC): reprezintă un cheag nou de sânge sau o sângerare proaspătă. Provoacă leziuni celulare noi și necesită tratament imediat de desfundare a vaselor (tromboliză).
• Atacul ischemic tranzitor (AIT): este o întrerupere scurtă a circulației sângelui, fără leziune vizibilă la tomograf, dar care semnalează un risc iminent de AVC major.

Evenimentele vasculare repetate sau episoadele ischemice nediagnosticate pot crește riscul de tulburări de memorie pe termen lung, motiv pentru care este util să știi cum este diagnosticată demența vasculară.

Simptomele recrudescenței AVC

Simptomele recrudescenței copiază deficitele pe care le-ai avut în trecut. Ele depind de zona creierului afectată inițial:

• Slăbiciune musculară sau amorțeală: apare de obicei pe aceeași parte a corpului afectată anterior (față căzută, braț greu sau picior slăbit).
• Tulburări de vorbire: dificultăți în a pronunța cuvintele clar sau greutate în găsirea termenilor potriviți.
• Probleme de vedere: vedere încețoșată sau pierderea parțială a câmpului vizual.
• Pierderea echilibrului: amețeală, nesiguranță în mers și dificultăți de coordonare.
• Modificări de sensibilitate: furnicături sau amorțeală la nivelul pielii.

În medicina de urgență, între 20% și 40% (în medie aproximativ 25%–30%) dintre persoanele care ajung la spital cu suspiciune de atac cerebral au, de fapt, afecțiuni simulatoare de AVC sau sindroame mimetice (stroke mimics). Dintre acești pacienți, între 15% și 40% au deja un AVC în antecedente.

Diagnosticarea recrudescenței post-AVC

Diagnosticarea este un proces de excludere. Nu există o singură analiză care să spună „aceasta este o recrudescență”.

Persoanele care au trecut printr-un AVC au deja factori de risc vasculari. De aceea, medicii din secțiile de primiri urgențe (UPU) din România încep întotdeauna prin a exclude cauzele grave, precum un nou AVC sau o hemoragie subarahnoidiană.

Iată ce investigații se fac de regulă:

• CT cerebral nativ de urgență: verifică dacă există o hemoragie nouă sau leziuni ischemice recente.
• RMN cerebral cu secvențe de difuzie: arată dacă celulele creierului suferă din cauza lipsei de sânge în acel moment.
• Sumar de urină: este esențial pentru depistarea unei infecții urinare oculte (fără simptome clare), un declanșator foarte comun la vârstnici.
• Ionogramă completă din sânge: măsoară sodiul și potasiul pentru a exclude hiponatremia.
• Glicemie și markeri inflamatori: se verifică zahărul din sânge și proteina C reactivă (CRP) sau hemoleucograma pentru depistarea infecțiilor.

Cât durează recrudescența AVC?

Simptomele recrudescenței sunt tranzitorii. Durata episodului este de obicei scurtă, iar la majoritatea pacienților manifestările dispar complet în câteva ore sau în mai puțin de o zi.

Viteza de recuperare depinde direct de identificarea și tratarea problemei de fond, cum ar fi scăderea febrei sau hidratarea pe cale venoasă.

Opțiuni de tratament pentru recrudescența AVC

Recrudescența nu se tratează cu medicamente de dizolvare a cheagurilor. Tratamentul vizează exclusiv îndepărtarea factorului care a dezechilibrat organismul:

• Tratarea infecțiilor: medicul prescrie antibiotice dacă este confirmată o infecție urinară sau respiratorie.
• Echilibrarea tensiunii arteriale: dacă tensiunea este prea mică, se administrează lichide perfuzabile pentru a restabili fluxul normal de sânge către creier.
• Corectarea sodiului din sânge: restabilirea treptată a nivelului de electroliți sub supraveghere medicală.
• Revizuirea tratamentului medicamentos: reducerea sau oprirea sedativelor care îngreunează funcționarea creierului, numai la recomandarea medicului.
• Odihnă și hidratare optimă: asigurarea unui somn bun și a consumului suficient de apă zilnic.

Pe termen lung, continuarea exercițiilor într-un program de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută creierul să facă față mai bine acestor fluctuații temporare.

Când să mergi la medic și când să suni la 112

Nu încerca niciodată să ghicești acasă dacă este o simplă recrudescență sau un nou accident vascular cerebral. Fereastra terapeutică pentru tromboliză (tratamentul care poate salva țesutul cerebral) este foarte scurtă și strict limitată în timp de la debutul primelor semne.

Sună imediat la 112 dacă tu sau cineva apropiat prezintă:

• slăbiciune bruscă într-un braț, picior sau asimetrie a feței;
• tulburări de vorbire sau dificultăți în înțelegerea cuvintelor;
• tulburări de vedere apărute dintr-o dată;
• pierderea bruscă a echilibrului sau leșin.

După ce ai fost evaluat la spital și s-a confirmat o recrudescență, programează o vizită la medicul de familie și la medicul neurolog. Aceștia vor ajusta tratamentul cronic și te vor ajuta să previi apariția altor infecții sau dezechilibre.

Concluzie

Recrudescența după un AVC este o revenire temporară a deficitelor anterioare, declanșată adesea de infecții, deshidratare sau oboseală. Deși nu produce distrugeri noi ale țesutului cerebral, manifestările seamănă perfect cu un atac cerebral acut.

Tratarea promptă a cauzei declanșatoare readuce starea de sănătate la nivelul anterior. Reține regula de aur: la orice reapariție a simptomelor, cere ajutor prin apel la 112 fără nicio ezitare.