Cum ai grijă de tine dacă îngrijești o persoană cu Alzheimer

Să ai grijă de propria sănătate atunci când îngrijești un apropiat cu boala Alzheimer este esențial. Nu este un gest egoist, ci o condiție de bază pentru a putea fi alături de el pe termen lung.

Îngrijirea unei persoane cu Alzheimer este o responsabilitate nobilă, dar extrem de solicitantă. Pe măsură ce memoria și comportamentul persoanei dragi se schimbă, stresul zilnic devine tot mai apăsător.

Îngrijirea corpului tău

Studiile arată că îngrijitorii persoanelor cu demență au un risc de aproximativ 1,5 ori mai mare de a suferi dificultăți fizice substanțiale, dureri sau leziuni, comparativ cu cei care îngrijesc bolnavi fără demență. Solicitarea mecanică și lipsa de odihnă își spun repede cuvântul.

Iată cum poți preveni uzura fizică zi de zi:

• Mișcare regulată: Mersul pe jos în pas vioi, întinderile ușoare sau înotul mențin flexibilitatea articulațiilor și reduc tensiunea musculară.
• Exerciții de forță: Tonifierea mușchilor spatelui și a picioarelor te ajută să ridici sau să sprijini persoana fără să te rănești.
• Alimentație hrănitoare: Mesele bazate pe legume, fructe de sezon, proteine de calitate și cereale integrale îți dau energia constantă de care ai nevoie.
• Protejează-ți spatele: Îndoaie genunchii, nu coloana, atunci când ajuți persoana să se ridice din pat sau de pe scaun.
• Servicii de tip respiro: Caută centre de zi sau asistență la domiciliu pentru a putea lua pauze reale pe parcursul săptămânii.
• Hidratare: Bea apă pe tot parcursul zilei pentru a evita oboseala accentuată și durerile de cap.
• Tehnici de relaxare: Folosește tehnici de reducere a stresului, cum ar fi exercițiile simple de respirație profundă.
• Împarte sarcinile: Roagă alți membri ai familiei să preia cumpărăturile, gătitul sau plata facturilor.

Semne că ai ajuns la limită: epuizare fizică vs. emoțională

Este important să recunoști din timp semnele de burnout (epuizare cronică):

Vizite la medic și sprijin administrativ în România

Nu amâna propriile controale de sănătate. Medicul de familie este primul tău partener: el îți poate monitoriza tensiunea arterială, starea generală și îți poate elibera trimiteri către specialiști.

În plus, medicul de familie te poate orienta către resurse utile și servicii medicale, oferindu-ți îndrumare pentru găsirea îngrijirii potrivite pentru Alzheimer pe termen lung.

Pentru a reduce povara financiară și practică, interesează-te de evaluarea pacientului la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Prin comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, se poate obține un grad de handicap, care oferă dreptul la o indemnizație lunară sau la angajarea unui asistent personal plătit.

Exercițiile fizice făcute împreună

Exercițiile ușoare îți mențin tonusul și reduc anxietatea. Încurajarea activității fizice zilnice este o strategie excelentă pentru a menține independența în boala Alzheimer cât mai mult timp posibil.

Dacă îngrijești un partener de viață sau un părinte, încercați să vă plimbați zilnic în parc. Ieșirile în aer liber îmbunătățesc mobilitatea amândurora, aduc lumină naturală și ajută la reglarea stării de spirit.

Somnul și refacerea organismului

Adulții au nevoie în mod obișnuit de 7 până la 9 ore de somn neîntrerupt pe noapte pentru a se reface. Studiile clinice arată însă că între 50% și 74% dintre îngrijitorii persoanelor cu demență suferă de o calitate foarte slabă a somnului, comparativ cu doar 20% până la 30% în rândul populației generale.

Pacienții cu Alzheimer se pot confrunta noaptea cu agitație sau confuzie. Iată câteva măsuri care vă pot ajuta pe amândoi să dormiți mai bine:

• O oră fixă de culcare: Menține un program constant de trezire și de culcare, chiar și în weekend.
• Ritual calm de seară: O baie călduță, muzică liniștitoare în surdină sau o cană de ceai de mușețel pot semnala creierului că este timpul pentru odihnă.
• Dormitor aerisit și întunecat: Menține camera răcoroasă și folosește draperii groase pentru a bloca lumina stradală.
• Limitează somnul de zi al pacientului: Dacă persoana bolnavă doarme multe ore după-amiaza, riscă să fie activă și dezorientată în toiul nopții.
• Fără ecrane înainte de culcare: Evită televizorul și telefonul cu cel puțin o oră înainte de a te băga în pat.

Îngrijirea minții și prevenirea izolării

Grija permanentă pentru o persoană cu demență poate fi copleșitoare pe plan emoțional. Acest lucru este frecvent mai ales în rândul soților îngrijitori, care asistă zilnic la pierderea treptată a reperelor partenerului de-o viață.

Această încărcătură crește riscul de depresie, de anxietate cronică și de pierdere a stimei de sine. Dacă nu primești ajutor, capacitatea ta de a face față situației scade treptat.

Reducerea stresului și căutarea comunității

Nu ești singur în această călătorie. În România poți apela la organizații precum Societatea Română Alzheimer sau la grupuri locale de sprijin organizate de asociații de pacienți.

Pentru a-ți păstra echilibrul mintal:

• Discută deschis cu alți îngrijitori: Schimbul de experiențe într-un grup de suport te eliberează de sentimentul de vinovăție și aduce sfaturi practice.
• Păstrează mici plăceri personale: Alocă-ți puțin timp în fiecare zi pentru tine, fie că citești o carte, uzi florile sau asculți muzica preferată.
• Învață să spui „nu”: Setarea limitelor clare te apără de epuizare. Refuză sarcinile suplimentare care nu sunt urgente.

Ia în considerare psihoterapia

Dacă simți că nu mai faci față, că te simți blocat sau mereu trist, discută cu un psihoterapeut. Terapia îți oferă un spațiu sigur unde poți vorbi fără teama de a fi judecat despre furie, neputință sau doliul anticipat.

Un specialist te ajută să găsești strategii practice pentru a gestiona comportamentele dificile ale persoanei dragi, protejându-ți propria sănătate mintală.

Rămâi implicat în viața socială

Izolarea este unul dintre cei mai mari inamici ai îngrijitorului. Rămâi în contact cu prietenii și cu lumea exterioară, chiar dacă timpul tău este limitat.

Iată câteva modalități simple de a rămâne activ:

• Menține legăturile de prietenie: Chiar și o conversație telefonică scurtă sau o cafea de o jumătate de oră cu un prieten îți pot schimba complet starea de spirit.
• Activități recreative: Grădinăritul, cusutul sau integramele pot menține mintea activă și oferă o pauză binemeritată de la rolul de îngrijitor.
• Grupuri comunitare: Implică-te în activități de parohie sau grupuri de voluntariat locale, atunci când programul îți permite.

Concluzie

Să ai grijă de tine nu este o dovadă de slăbiciune, ci o necesitate absolută. Ai grijă de corpul tău prin somn și mișcare, caută sprijin psihologic și nu ezita să ceri ajutor rudelor și comunității.

Un îngrijitor odihnit și echilibrat emoțional îi poate oferi persoanei dragi o viață mai liniștită, plină de răbdare și căldură.

Când să mergi la medic

Solicită o consultație la medicul de familie sau la un medic psihiatru dacă observi următoarele semne la tine:

• Insomnii severe care persistă mai multe săptămâni sau treziri cu atacuri de panică;
• Tristețe profundă, plâns frecvent și senzația că viața nu mai are niciun sens;
• Dureri fizice persistente (de spate, stomac sau piept) fără o cauză clară;
• Gânduri de a-ți face rău ție sau persoanei pe care o îngrijești.

Dacă simți că ești într-o criză psihologică acută, dacă ai gânduri de suicid sau dacă persoana cu Alzheimer devine violentă și există risc iminent de accidentare, sună de urgență la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).