Hepatita C acută: simptome, transmitere și tratament

Pe scurt: Hepatita C acută este o infecție recentă a ficatului cauzată de un virus transmis prin contact cu sânge infectat. De multe ori nu dă simptome, dar netratată se poate transforma într-o boală de lungă durată (cronică). În România, testarea inițială este gratuită la medicul de familie, iar tratamentele moderne antivirale vindecă infecția în peste 95% din cazuri.

Hepatita C este o infecție a ficatului cauzată de virusul hepatitei C (VHC). Forma acută produce adesea simptome ușoare sau chiar deloc, motiv pentru care multe persoane nu știu că s-au infectat. Fără diagnostic și monitorizare atentă, boala poate evolua spre o formă cronică, mult mai gravă.

Care este diferența dintre hepatita C acută și cea cronică?

Hepatita C se transmite prin contactul direct cu sângele unei persoane infectate. Virusul afectează celulele ficatului și provoacă inflamație. Medicii împart evoluția bolii în două etape distincte: stadii ale infecției: acută și cronică.

Hepatita C acută reprezintă faza inițială a infecției, care durează în primele 6 luni de la contactul cu virusul. Dacă apar manifestări, acestea se fac simțite de regulă între 2 și 12 săptămâni de la expunere. Uneori, sistemul imunitar reușește să elimine virusul de la sine în această perioadă.

Totuși, în aproximativ 75–85% din cazuri, infecția persistă și devine cronică. Hepatita C cronică este o afecțiune de lungă durată. În lipsa tratamentului, ea poate cauza în timp leziuni hepatice severe, precum fibroza, ciroza sau cancerul hepatic.

Cum se transmite hepatita C?

Virusul hepatitei C se transmite strict prin contact direct cu sânge infectat. Spre deosebire de hepatita A, care se transmite prin apă sau alimente contaminate, virusul C nu se transmite prin mâncare sau băutură.

Este important de știut că nu te poți infecta prin activități obișnuite de zi cu zi, cum ar fi:

• îmbrățișările;
• sărutul sau strângerea de mână;
• folosirea la comun a veselei, tacâmurilor sau paharelor;
• tusea sau strănutul.

Ce simptome pot apărea în hepatita C acută?

Simptomele nu apar imediat după expunere. La persoanele care dezvoltă manifestări, acestea apar de obicei între 2 și 12 săptămâni (în medie după 6–7 săptămâni), deși intervalul de incubație poate dura până la 6 luni. Multe persoane nu au însă niciun semn de boală.

Pentru a evalua structura și sănătatea ficatului, medicul poate recomanda o ecografie abdominală. Acesta îți va explica în detaliu ce înseamnă eventualele rezultate anormale la ecografia hepatică.

Când se manifestă, simptomele pot include:

• greață și vărsături;
• pierderea poftei de mâncare;
• febră moderată;
• oboseală accentuată și stare de slăbiciune;
• dureri abdominale, în special în partea dreaptă sus, sub coaste;
• dureri de articulații;
• urină închisă la culoare (asemănătoare ceaiului negru);
• scaune deschise la culoare (de nuanță argiloasă);
• icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor).

Dacă medicul suspectează o infecție, îți va recomanda o analiză de sânge pentru anticorpi anti-VHC. Anticorpii sunt proteine de apărare produse de sistemul imunitar. Dacă aceștia sunt prezenți, este necesar un test molecular (viremie sau ARN-VHC) pentru a confirma dacă virusul este activ în sânge.

De asemenea, medicul va verifica nivelul enzimelor hepatice (transaminazele TGO și TGP). Acestea arată nivelul de inflamație a ficatului, deși valorile pot rămâne uneori normale.

Cum se tratează hepatita C acută?

În stadiul acut, medicul poate alege să monitorizeze evoluția timp de câteva săptămâni, deoarece organismul poate elimina uneori virusul fără medicamente. Măsurile de bază includ odihnă suficientă, hidratare optimă, alimentație echilibrată și evitarea completă a alcoolului.

Dacă virusul persistă, medicul infecționist sau gastroenterolog poate prescrie tratament antiviral cu acțiune directă (AAD). Începerea timpurie a acestor medicamente are o rată de vindecare de peste 95% și previne cronicizarea infecției.

În România, terapiile antivirale moderne sunt decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul programelor naționale dedicate hepatitelor virale.

Factori de risc

Cel mai mare risc de infectare apare la folosirea în comun a acelor sau seringilor. De asemenea, o mamă infectată cu virusul hepatitei C poate transmite infecția copilului la naștere. Alăptarea este sigură, însă se recomandă oprirea temporară la sânul afectat doar dacă mameloanele sunt crăpate sau sângerează.

Alți factori importanți de risc includ:

• expunerea accidentală la înțepături de ac în rândul personalului medical;
• efectuarea de tatuaje sau piercinguri cu instrumente nesterilizate corespunzător;
• ședințele de hemodializă pe termen lung;
• folosirea la comun a obiectelor de igienă personală care pot reține urme de sânge (aparate de ras, forfecuțe, periuțe de dinți);
• contactele sexuale neprotejate cu parteneri multipli sau cu o persoană infectată;
• transfuziile de sânge făcute înainte de anul 1992, când a început testarea sistematică a donatorilor pentru VHC.

Principalul risc al fazei acute rămâne cronicizarea bolii la 75–85% dintre pacienți. În timp, această evoluție poate duce la ciroză și la insuficiență hepatică.

Cum poți preveni infecția?

Nu există încă un vaccin împotriva hepatitei C. Spre deosebire de infecția cu virusul hepatitei B, pentru care există vaccin protector, prevenirea hepatitei C depinde doar de evitarea contactului cu sânge contaminat.

Măsurile practice de prevenție includ:

• Nu folosi niciodată la comun ace, seringi sau fiole de injectare.
• Alege doar saloane autorizate de tatuaj, piercing sau cosmetică, care folosesc instrumente sterile sau de unică folosință.
• Nu împrumuta obiecte de îngrijire personală (lame de ras, unghiere, periuțe de dinți).
• Folosește prezervativul în cazul contactelor sexuale ocazionale.

Când să mergi la medic

Mergi mai întâi la medicul de familie dacă bănuiești că ai fost expus la sânge infectat sau dacă observi simptome precum oboseală accentuată, greață sau urină închisă la culoare. În România, poți beneficia gratuit de teste rapide de screening pentru hepatita C prin cabinetul medicului de familie.

Dacă testul rapid este pozitiv, medicul de familie îți va elibera un bilet de trimitere către gastroenterologie sau boli infecțioase pentru analize de confirmare (viremie) și acces la tratamentele decontate de CNAS.

Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la UPU (Unitatea de Primiri Urgențe) dacă apar vărsături necontrolate, dureri abdominale acute severe, confuzie sau o îngălbenire rapidă a pielii și a ochilor.

Ce trebuie să reții

Hepatita C acută este o infecție vindecabilă dacă este descoperită la timp. Deoarece boala nu dă adesea semne evidente, testarea preventivă este cel mai sigur mod de a evita complicațiile pe termen lung.

Evaluarea medicală amănunțită este utilă și pentru a diferenția infecția cu VHC de alte inflamații ale ficatului, cum ar fi o hepatită autoimună.

Dacă ai motive de îngrijorare sau ai trecut printr-o procedură cu risc, discută deschis cu medicul tău de familie pentru a face analizele necesare.