Cuprins:
Înțelegerea medicală a acestei afecțiuni s-a schimbat radical de-a lungul deceniilor, după cum relevă istoria accidentului vascular cerebral, ajungând astăzi la protocoale moderne de intervenție rapidă.
Un accident vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală majoră care poate apărea la orice vârstă, însă riscul crește considerabil pe măsură ce îmbătrânești. Pe lângă vârstă, există mulți alți factori care îți pot crește probabilitatea de a suferi un AVC.
Vârsta medie la care apare un AVC este în jur de 70 de ani, deși incidența este cea mai mare în rândul persoanelor de peste 90 de ani.
Cauzele și simptomele unui AVC pot fi diferite în funcție de etapa de viață în care te afli. Din acest motiv, este esențial să știi la ce semne să fii atent, chiar și la vârste mai tinere.
În acest articol vei afla cum se manifestă un accident vascular cerebral la diferite vârste, când este riscul cel mai mare și ce trebuie să știi despre recuperare și prevenție.
Riscul de a suferi un AVC crește odată cu trecerea anilor. În organism pot apărea treptat diverse probleme de sănătate care favorizează un AVC, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arterială (tensiunea mare) și nivelul ridicat de colesterol. Deși aceste afecțiuni nu apar exclusiv la bătrânețe, probabilitatea de a suferi de una sau mai multe dintre ele crește în timp.
Indiferent de vârsta pacientului, inițierea unui program adecvat de reabilitare internată după un accident vascular cerebral sporește șansele de redobândire a mobilității și autonomiei.
Potrivit datelor din domeniul sănătății, sub 40% dintre persoanele spitalizate din cauza unui AVC au vârsta sub 65 de ani. În general, riscul crește cel mai mult după 60 de ani, media de vârstă la debut fiind de aproximativ 74 de ani.
Statisticile arată că, între 30 și 74 de ani, accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente la bărbați. În schimb, după vârsta de 75 de ani, acestea apar mai des la femei.
Conform studiilor clinice, vârsta medie la care apare un AVC este de aproximativ 71 de ani la bărbați și 77 de ani la femei. Riscul anual crește cu aproximativ 9% pentru bărbați și 10% pentru femei cu fiecare an înaintat în vârstă.
Indiferent de vârstă, un AVC poate avea consecințe grave. Este a doua cauză principală de deces la nivel mondial pentru persoanele de peste 60 de ani și a cincea cauză de deces pentru cele între 15 și 59 de ani. Chiar și la bebeluși și copii, un AVC poate apărea la 3 până la 25 din fiecare 100.000 de tineri sub 18 ani, frecvența cea mai mare fiind în prima lună de viață.
Iată cum se manifestă și din ce cauze apare un AVC la diferite etape ale vieții:
Accidentele vasculare perinatale sunt cele care apar înainte de naștere sau în primele 28 de zile de viață ale bebelușului. Majoritatea sunt de tip ischemic, adică sunt cauzate de o întrerupere bruscă a fluxului de sânge către creier.
Infarctul ischemic arterial reprezintă peste 80% din cazurile de AVC la această grupă de vârstă. Restul sunt provocate de regulă de cheaguri de sânge sau de hemoragii (sângerări) în interiorul creierului.
Un AVC apărut între vârsta de 28 de zile și 18 ani este considerat pediatric, băieții sub 5 ani fiind cei mai expuși.
Recunoașterea timpurie a semnelor specifice unui accident vascular cerebral la copii este crucială pentru a preveni dizabilitățile pe termen lung.
Factorii de risc la copii includ:
Aproximativ jumătate dintre cazurile pediatrice sunt hemoragice sau legate de aceste afecțiuni, în timp ce cealaltă jumătate sunt de tip ischemic, cauzate mai ales de probleme cardiace sau vasculare.
La începutul vieții de adult, riscul de sângerare provocată de traumatisme sau defecte congenitale scade, dar crește frecvența accidentelor ischemice. Deși episoadele la adulții tineri sunt adesea mai puțin severe decât la vârstnici, numărul cazurilor la această grupă de vârstă este în creștere.
În plus, factori precum anticoncepționalele orale sau modificările din sarcină pot crește riscul de tromboză venoasă cerebrală, o cauză mai rară, dar periculoasă la femeile tinere.
Aproximativ 75% dintre accidentele vasculare la persoanele între 18 și 45 de ani sunt ischemice, iar restul de 25% sunt hemoragice. Principalii factori de risc includ:
Factorii tradiționali la vârstnici, cum ar fi fumatul îndelungat sau colesterolul crescut de mulți ani, au o legătură mai redusă cu cazurile apărute la tineri, deși își păstrează impactul negativ.
Riscul crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, media fiind în jurul valorii de 74 de ani. La această categorie, accidentele ischemice sunt de departe cele mai frecvente și sunt strâns legate de afecțiuni cardiace, cum ar fi boala coronariană sau fibrilația atrială (o tulburare a ritmului inimii).
Odată cu rigidizarea vaselor de sânge la vârste înaintate, pot apărea diverse afecțiuni circulatorii vertebrobazilare care limitează aportul de oxigen către creier.
În plus, leziunile vasculare repetate la creier pot favoriza în timp apariția și progresia demenței vasculare.
De cele mai multe ori, un AVC la vârste înaintate este rezultatul combinat al mai multor probleme de sănătate și al stilului de viață. În plus, persoanele în vârstă prezintă un risc crescut de a suferi un infarct miocardic sau un al doilea AVC în primii doi ani de la primul episod.
Simptomele pot varia în funcție de etapa de viață. Cele mai mari diferențe nu apar între adulți de vârste diferite, ci între bebeluși, copii și adulți.
Dacă durerea intensă este declanșată de o fisură vasculară, poate fi necesară de urgență repararea anevrismului cerebral pentru a preveni complicațiile fatale.
Dacă apar vertij intens, tulburări de vedere și dificultăți de coordonare, este posibil să fie vorba despre un accident vascular cerebral posterior, manifestare frecvent confundată cu alte probleme neurologice.
O durere de cap extrem de violentă și bruscă poate fi asociată cu o hemoragie subarahnoidiană, o urgență medicală critică.
La nou-născuți și sugari, cele mai comune semne sunt:
La copii, simptomele încep să semene mai mult cu cele ale adulților:
La adulți, recunoașterea rapidă a simptomelor salvează vieți. Poți folosi ghidul rapid FAST:
Alte semne pot include starea de confuzie bruscă, tulburările de echilibru sau pierderea cunoștinței.
Unul dintre marile pericole după un prim AVC este riscul crescut de a suferi un alt episod în viitor. La vârstnici, complicațiile grave pot apărea frecvent în primii 2 ani.
Acest risc există și la copii sau tineri, însă impactul pe termen lung este diferit, deoarece aceștia au toată viața înainte pentru a gestiona sechelele. Copiii care au suferit un AVC pot rămâne cu anumite dificultăți neurologice, cum ar fi:
Totuși, creierul copiilor are o capacitate extraordinară de adaptare (neuroplasticitate). Studiile arată că aproximativ 27% dintre copiii care au suferit un AVC se recuperează complet, fără dizabilități, iar alți 28% rămân doar cu deficite ușoare.
Principiile de bază ale tratamentului de urgență sunt similare la orice vârstă. Dacă AVC-ul este provocat de un cheag de sânge, se folosesc medicamente pentru dizolvarea acestuia sau proceduri intervenționale de extragere a cheagului. Dacă este cauzat de o hemoragie, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală.
Diferența constă în tratarea cauzelor pe termen lung: la copii se corectează defectele congenitale sau problemele genetice de coagulare, în timp ce la adulți accentul se pune pe ținerea sub control a tensiunii arteriale, a colesterolului și a afecțiunilor inimii.
Multe dintre cauzele perinatale sunt legate de anomalii genetice sau malformații vasculare congenitale, care nu pot fi întotdeauna prevenite. În cazurile rare în care sângerarea este cauzată de o tulburare hemoragică la nou-născut, administrarea de vitamina K imediat după naștere joacă un rol protector esențial.
De asemenea, evitarea fumatului, a consumului de alcool sau a substanțelor interzise în timpul sarcinii și monitorizarea atentă a medicației recomandate de medic reduc semnificativ riscurile pentru făt.
Persoanele în vârstă își pot reduce considerabil riscul prin controale periodice la medicul de familie pentru monitorizarea tensiunii arteriale, a glicemiei și a colesterolului. Prevenirea căzăturilor și a loviturilor la cap este de asemenea foarte importantă.
Dacă suferi de afecțiuni precum fibrilația atrială, este crucial să urmezi tratamentul prescris de medicul cardiolog (de exemplu, tratamentul anticoagulant), care împiedică formarea cheagurilor de sânge.
Un accident vascular cerebral poate apărea la orice vârstă. La copii și tineri, el este adesea legat de cauze congenitale sau traumatisme. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, stilul de viață și bolile cronice ale inimii și vaselor de sânge devin principalii factori declanșatori.
Cele mai multe cazuri apar după 70 de ani, dar prin alimentație echilibrată, mișcare regulată și controale medicale periodice, îți poți proteja sănătatea creierului la orice etapă a vieții.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…