Oncologie

Tumorile nazale și ale sinusurilor: simptome și tratament

Pe scurt

Tumorile nazale și ale sinusurilor sunt formațiuni rare care blochează adesea o singură nară și pot fi confundate cu o sinuzită rebelă. Diagnosticul timpuriu la medicul ORL este cheia unui tratament conservator și eficient. În funcție de tipul tumorii (benignă sau malignă), tratamentul principal este operația, completată la nevoie de radioterapie sau chimioterapie.

Tumorile nazale și paranazale se dezvoltă în interiorul nasului sau în cavitățile din jurul acestuia (sinusuri). Deși sunt afecțiuni relativ rare, expunerea la noxe profesionale și la fumat le poate crește riscul de apariție.

Aceste formațiuni pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase). Chiar și o tumoră benignă poate crea probleme serioase dacă blochează respirația sau apasă pe ochi ori pe nervii din apropiere.

Cancerul nazal și paranazal face parte din categoria mai largă a cancerelor de cap și gât, însă este adesea abordat prin protocoale distincte. Principalul tratament este intervenția chirurgicală, completată uneori de radioterapie sau tratamente oncologice moderne.

Ce sunt tumorile nazale și paranazale?

Tumorile nazale își au originea în cavitatea nazală, spațiul prin care aerul pătrunde din nas spre plămâni. Sinusurile paranazale sunt mici spații cu aer săpate în oasele feței și craniului, care au rolul de a încălzi aerul inspirat și de a da rezonanță vocii.

Similar cu alte formațiuni din zona ORL, precum tumorile benigne ale cavității bucale, identificarea la timp a acestor structuri ajută la prevenirea complicațiilor funcționale.

Tumorile maligne ale cavității nazale și ale sinusurilor paranazale reprezintă aproximativ 3% până la 5% din totalul cancerelor de cap și gât. Cel mai des întâlnit tip malign este carcinomul cu celule scuamoase.

Printre cele mai comune tumori benigne se numără:

  • papilomul sinonazal (inclusiv papilomul inversat, care necesită atenție sporită pentru că poate recidiva)
  • oncocitomul
  • mioepiteliomul
  • hemangiomul (o aglomerare benignă de vase de sânge)
  • hamartomul

Printre tumorile maligne se regăsesc:

  • carcinomul cu celule scuamoase
  • adenocarcinomul și carcinomul adenoid chistic
  • carcinomul cu celule fusiforme și carcinomul adenoscuamos
  • tumori rare ale țesuturilor moi, precum sarcomul, condrosarcomul sau un rabdomiosarcom
  • neuroblastomul olfactiv (estezioneuroblastomul, pornit din nervii mirosului)
  • limfomul sau carcinomul sinonazal nediferențiat

Simptome: cum le deosebești de o sinuzită

În stadiile de început, aceste tumori nu dau semne clare. Când apar manifestări, ele seamănă adesea cu o simplă infecție a sinusurilor (sinuzită), ceea ce amână uneori vizita la medic.

Dacă formațiunea crește spre cerul gurii, semnele clinice pot fi comparabile cu cele observate în cancerul palatului moale.

Semnele care trebuie să îți atragă atenția includ:

  • nas înfundat persistent, în special pe o singură parte
  • sângerări nazale repetate (epistaxis), fără o cauză clară
  • durere sau presiune facială (sub ochi, deasupra sprâncenelor sau pe pomeți)
  • scurgeri purulente sau cu miros neplăcut dintr-o singură nară
  • scăderea sau pierderea mirosului
  • amorțeală a obrazului, a buzei superioare sau a dinților
  • slăbirea inexplicabilă a unor dinți din maxilar
  • ochi care lăcrimează continuu, vedere dublă sau împingerea unui glob ocular spre exterior
  • noduli limfatici măriți și duri la nivelul gâtului
  • dificultate la deschiderea gurii (trismus)

Sinuzită comună sau formațiune tumorală?

Caracteristică Sinuzită banală Semn de alarmă (posibilă tumoră)
Afectare Adesea pe ambele părți (bilaterală) Aproape mereu pe o singură parte (unilaterală)
Durată Trece în 1–3 săptămâni cu tratament Persistă luni de zile și se agravează treptat
Sângerare nazală Rară, doar mici striații de sânge Sângerări frecvente, repetate din aceeași nară
Semne oculare / dentare Absente sau doar ușoară presiune Amorțeală facială, dinți mobili, ochi proeminent

Cauze și factori de risc

Aproximativ 80% dintre tumorile maligne nazale și paranazale sunt diagnosticate la persoane de peste 55 de ani. Afecțiunea este de aproximativ două ori mai frecventă la bărbați decât la femei (un raport de 2:1).

Pentru informații aprofundate despre mecanismele transformării celulare, consultă ghidul detaliat despre tipurile de cancer și prevenire.

Fumatul crește semnificativ riscul de apariție a carcinomului cu celule scuamoase. Un alt factor cunoscut este radioterapia administrată anterior în zona capului sau a gâtului.

Expunerea profesională prelungită la pulberi fine și substanțe chimice joacă un rol major în declanșarea acestor tumori. Categoriile expuse includ:

  • muncitorii din prelucrarea lemnului (praful de lemn de esență tare este un risc dovedit)
  • personalul din industria textilă și de tăbăcărie (praf de piele)
  • persoanele expuse la nichel, crom sau compuși de radiu
  • lucrul cu formaldehidă, adezivi industriali și solvenți organici
  • morarii și brutarii expuși cronic la pulberi fine industriale

Diagnostic și traseul pacientului în România

Dacă ai simptome nazale care nu trec în câteva săptămâni, primul pas este să mergi la medicul de familie. Acesta îți va da un bilet de trimitere către un medic specialist ORL (otorinolaringolog).

Investigațiile imagistice detaliate sunt cruciale pentru a diferenția leziunile sinonazale de posibile tumori cerebrale extinse la baza craniului.

Etapele stabilirii diagnosticului cuprind:

  • Endoscopia nazală: medicul ORL introduce în nas un tub subțire și flexibil, dotat cu o cameră video. Aceasta permite vizualizarea directă a mucoasei, a sinusurilor și a oricărei mase suspecte.
  • Imagistica medicală: tomografia computerizată (CT) ajută la evaluarea oaselor din jur, iar rezonanța magnetică (RMN) oferă imagini clare ale țesuturilor moi, ochilor și creierului. Cu bilet de trimitere de la specialist, aceste investigații pot fi decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pe baza fondurilor alocate lunar laboratoarelor partenere.
  • Biopsia: este singura metodă care confirmă cu certitudine diagnosticul. Medicul prelevează un mic fragment din tumoră pentru a fi analizat la laboratorul de anatomie patologică.

Opțiuni de tratament

Planul de tratament este stabilit de o echipă multidisciplinară (medic ORL, chirurg oncolog, oncolog medical și radioterapeut). Schema depinde de tipul tumorii, de mărimea acesteia și de apropierea de ochi sau creier.

Principalele terapii utilizate sunt:

  • Chirurgia: reprezintă tratamentul de bază atât pentru tumorile benigne, cât și pentru cele maligne. Multe intervenții se pot realiza pe cale endoscopică (prin interiorul nasului, fără incizii vizibile pe față). Dacă tumora este extinsă, poate fi necesară o operație deschisă, urmată eventual de reconstrucție chirurgicală.
  • Radioterapia: folosește raze de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase. Este indicată după operație pentru a preveni reapariția bolii sau ca tratament principal dacă tumora nu poate fi operată în siguranță.
  • Chimioterapia: medicamente care distrug celulele canceroase din întreg corpul, adesea combinate cu radioterapia (radio-chimioterapie concomitentă).
  • Terapia țintită și imunoterapia: opțiuni moderne rezervate de regulă tumorilor avansate sau recidivate, care ajută sistemul imunitar să identifice și să atace celulele bolnave.

Rate de supraviețuire și perspective

Prognosticul depinde direct de stadiul în care boala este descoperită. Medicii folosesc ca reper rata de supraviețuire la 5 ani, adică procentul pacienților care trăiesc la 5 ani după diagnostic comparativ cu populația generală.

Conform registrelor oncologice internaționale (SEER), rata globală de supraviețuire la 5 ani pentru cancerele de cavitate nazală și sinusuri depinde considerabil de stadiul bolii la momentul diagnosticării. Când boala este depistată într-un stadiu localizat (fără extindere în oasele vecine sau ganglioni), șansele de vindecare sunt considerabil mai mari.

Evoluția pozitivă a tratamentului este favorizată de:

  • vârsta mai tânără și o stare generală bună de sănătate
  • îndepărtarea completă a formațiunii la operație, cu margini de siguranță curate
  • lipsa extinderii tumorii către baza craniului sau creier
  • renunțarea completă la fumat și la consumul de alcool

Când să mergi la medic

Programează un consult la medicul de familie sau la medicul ORL dacă observi:

  • o nară complet blocată mai mult de 2–3 săptămâni, fără să ai o răceală
  • sângerări frecvente din aceeași nară
  • amorțeală la nivelul feței sau o senzație de presiune sub ochi care nu cedează la tratament
  • apariția unei umflături vizibile pe obraz, pe cerul gurii sau pe gât

Când este o urgență medicală: Apelează imediat numărul unic de urgență 112 sau mergi la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă te confrunți cu o hemoragie nazală abundentă care nu se oprește după compresie directă prelungită, pierderea bruscă a vederii, vedere dublă apărută brusc sau o durere de cap extrem de severă asociată cu febră mare și confuzie.

Concluzie

Tumorile nazale și paranazale sunt afecțiuni rare, însă pot avea consecințe grave dacă sunt ignorate. Deoarece simptomele lor mimează o sinuzită comună, orice obstrucție pe o singură parte a nasului sau orice sângerare persistentă trebuie verificată de un specialist ORL. Depistate la timp, multe dintre aceste formațiuni pot fi îndepărtate cu succes prin proceduri chirurgicale minim invazive.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Share
Published by
Liana Andreescu

Recent Posts

Pot folosi Afrin în timpul sarcinii sau al alăptării?

Când ești însărcinată, te aștepți probabil la grețuri matinale, dureri de spate sau vergeturi, însă…

2 minute ago

Cum afectează ADHD memoria?

ADHD poate influența atât memoria pe termen scurt, cât și pe cea pe termen lung.…

36 de minute ago

Obstrucția acută a căilor respiratorii: cauze, simptome și măsuri de urgență

Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare reprezintă un blocaj apărut la nivelul gâtului, laringelui (organul…

19 ore ago

Provoacă absintul halucinații? Ce arată știința medicală

Pe scurtAbsintul nu provoacă halucinații și nu are proprietăți psihedelice. Tuiona, substanța activă din pelin,…

24 de ore ago

Diabetul de tip 2 și înaintarea în vârstă: riscuri și prevenție

Pe scurt: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de complicații cauzate de diabetul de tip…

24 de ore ago

Infecțiile respiratorii superioare: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: Infecțiile respiratorii superioare, cum este răceala comună, afectează nasul și gâtul și sunt…

o zi ago