Mastectomia preventivă: ce presupune și când este indicată

Când este recomandată o mastectomie preventivă?

Mastectomia preventivă nu este indicată oricui. Ea se adresează femeilor care prezintă un risc foarte mare de a dezvolta cancer mamar pe parcursul vieții.

În completarea controalelor de rutină, este util să știi cum să faci o autoevaluare a sânilor pentru a observa din timp orice modificare neobișnuită a țesutului mamar.

Principalii factori care cresc semnificativ riscul includ:

• Mutații genetice moștenite în gene precum BRCA1, BRCA2, TP53, PTEN, PALB2 sau CHEK2.
• Un istoric familial puternic de cancer de sân, cum ar fi mama, sora sau fiica diagnosticate la vârste tinere.
• Radioterapie toracică efectuată înainte de vârsta de 30 de ani (de exemplu, pentru un limfom Hodgkin).
• Un diagnostic anterior de cancer la un sân.

Impactul acestor anomalii genetice asupra riscului este bine documentat:

• Mutația BRCA1: conferă un risc cumulat de 57% până la 65% de a face cancer de sân până la 70 de ani.
• Mutația BRCA2: conferă un risc cumulat de 45% până la 47% până la vârsta de 70 de ani (și până la 69% spre vârsta de 80 de ani).
• Mutațiile TP53 sau PTEN: cresc de zeci de ori probabilitatea generală de a dezvolta tumori maligne, inclusiv la nivelul sânului.

Pentru persoanele cu risc mediu, screeningul periodic este suficient, iar operația profilactică nu este recomandată.

Beneficiile și riscurile unei mastectomii

Principalul beneficiu este scăderea riscului de cancer de sân cu 90% până la 95%. Pentru multe femei cu risc genetic ridicat, această scădere oferă o liniște sufletească imensă.

În cazul în care a fost depistată deja o formă malignă, intervenția chirurgicală este integrată într-un plan complex de tratament pentru cancerul de sân, care poate include și alte terapii oncologice.

Totuși, riscul nu ajunge niciodată la zero. Chirurgul nu poate îndepărta absolut fiecare celulă mamară, deoarece unele se pot extinde spre axilă sau pe peretele toracic.

Ca orice intervenție chirurgicală majoră, mastectomia are și posibile riscuri:

• Serom (acumulare de lichid sub piele).
• Hematom (acumulare de sânge în zona operată).
• Infecții ale plăgii operatorii.
• Necroză cutanată (moartea unei porțiuni de piele sau a mamelonului din cauza lipsei de circulație a sângelui).
• Pierderea sensibilității pielii toracice.

Ce tipuri de mastectomie există?

Când scopul este prevenția, intervenția se face cel mai adesea bilateral (la ambii sâni). Chirurgul poate alege între două tehnici principale.

Sfaturi pentru luarea unei decizii

Alegerea de a trece printr-o operație profilactică este complexă. Ia-ți tot timpul necesar pentru a cântări datele medicale și propriile sentimente.

Consultă experți medicali

Dacă în familia ta au existat cazuri de cancer la vârste tinere, cere medicului de familie un bilet de trimitere către un medic genetician. Acesta îți va desena arborele genealogic și va stabili dacă este indicat un test genetic.

Dacă testul confirmă o mutație, vei discuta cu un medic oncolog și un chirurg senolog. Ei îți vor prezenta opțiunile: monitorizare imagistică intensivă sau mastectomie profilactică.

Ia în considerare nevoile tale personale

Pentru persoanele care au fost deja tratate pentru o tumoare la un sân, operația profilactică pe sânul opus poate reduce riscul privind o posibilă recidivă a cancerului de sân.

Multe femei aleg operația pentru a scăpa de anxietatea paralizantă asociată fiecărei ecografii. Altele își doresc certitudinea de a fi alături de copiii lor pe termen lung.

După o mastectomie bilaterală preventivă, nu mai este nevoie de controale anuale de rutină prin mamografii sau RMN-uri pe sân, ci doar de examinări clinice periodice.

Gestionarea impactului psihologic al deciziei

Îndepărtarea sânilor poate afecta imaginea corporală, feminitatea și viața de cuplu. Este firesc să treci prin stări de tristețe, teamă sau confuzie.

Sprijinul unui psiholog sau psihoterapeut te poate ajuta enorm să procesezi aceste emoții. De asemenea, discuțiile deschise cu partenerul sau înscrierea într-un grup de suport pentru purtătoarele de mutații BRCA îți arată că nu ești singură.

Menținerea unei stări optime de bine prin adoptarea unui stil de viață sănătos contribuie direct la o recuperare fizică și emoțională mai rapidă.

La ce să te aștepți în timpul procedurii de mastectomie

Cunoașterea pașilor medicali te ajută să elimini o parte din teama de necunoscut.

Înainte de mastectomie

Vei efectua analize uzuale de sânge, o radiografie pulmonară și o electrocardiogramă. Chirurgul și medicul anestezist îți vor explica procedura și vei semna consimțământul informat.

Spune întotdeauna medicului ce tratamente urmezi, inclusiv medicamente fără rețetă sau suplimente alimentare, pentru a preveni riscul de sângerare.

În timpul mastectomiei

Operația se desfășoară sub anestezie generală, deci vei dormi și nu vei simți nicio durere. Echipa medicală îți monitorizează continuu pulsul, oxigenarea și tensiunea.

Chirurgul realizează inciziile, îndepărtează glanda mamară și lasă mici tuburi subțiri de plastic (drene) pentru a colecta lichidul postoperator. Inciziile sunt închise cu fire sau capse speciale și acoperite cu pansamente sterile.

După mastectomie

Spitalizarea durează, în medie, 1 până la 3 zile. Tuburile de drenaj se scot de regulă după 1–2 săptămâni, în cadrul unui consult de control.

Recuperarea fizică acasă durează între 3 și 6 săptămâni. Medicul îți va prescrie medicamente pentru calmarea durerilor și îți va recomanda exerciții ușoare pentru mobilitatea brațelor.

Ce opțiuni ai pentru reconstrucția sânilor?

Reconstrucția poate avea loc în timpul aceleiași operații de mastectomie (imediată) sau la câteva luni ori ani distanță (tardivă). În România, prin Programul Național de Oncologie derulat de CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), costul protezelor mamare este decontat pentru pacientele asigurate în unitățile sanitare partenere.

Există două metode mari de reconstrucție:

• Reconstrucție cu implant: Chirurgul montează frecvent un expander (un balon gol din silicon) sub piele sau mușchi. Acesta este umflat treptat cu ser fiziologic în decurs de câteva săptămâni pentru a întinde pielea, fiind ulterior înlocuit cu proteza definitivă de silicon. În anumite cazuri, implantul definitiv poate fi pus direct.
• Reconstrucție cu țesut propriu (autolog): Se folosește piele, grăsime și vase de sânge din altă parte a corpului (abdomen, spate sau fese). Țesutul poate fi mutat menținându-și conexiunile vasculare originare (lambou pediculat) sau poate fi relocat prin transfer liber microchirurgical de țesut (lambou liber), unde arterele și venele fine sunt reconectate la microscop.

Dacă este nevoie, areola și mamelonul pot fi recreate ulterior prin tehnici chirurgicale fine și micropigmentare medicală (tatuaj).

Când să mergi la medic

Programează o discuție cu medicul de familie dacă ai rude de gradul I diagnosticate cu cancer de sân sau ovarian ori dacă știi că în familie există mutații BRCA. Medicul îți poate elibera bilet de trimitere către un specialist în genetică medicală sau oncologie.

După operație, ia legătura de urgență cu echipa chirurgicală dacă observi:

• Febră sau frisoane.
• Zona operată devine roșie, caldă la atingere, foarte umflată sau dureroasă.
• Scurgeri purulente sau miros neplăcut la nivelul plăgii.
• Sângerare abundentă care trece prin pansamente.

Dacă ai senzație bruscă de sufocare, durere ascuțită în piept sau tuse cu sânge, apelează imediat numărul de urgență 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).

Concluzie

Mastectomia preventivă este o măsură profilactică puternică pentru persoanele cu risc genetic major de cancer de sân. Ea nu garantează eliminarea completă a riscului, dar îl scade considerabil.

Cântărește opțiunile cu calm, discută cu medici specialiști și ascultă-ți propriul ritm interior pentru a alege decizia potrivită pentru tine și viitorul tău.