Testul de stimulare cu ACTH: procedură și rezultate

Ce este testul de stimulare cu ACTH?

Glanda hipofiză (sau pituitară) are mărimea unui bob de mazăre și se află la baza creierului. Ea produce hormonul adrenocorticotrop (pe scurt, ACTH), un mesager chimic care coordonează activitatea altor glande din corp.

ACTH-ul stimulează partea exterioară a glandelor suprarenale (corticosuprarenala) să producă cortizol, principalul hormon care ajută organismul să răspundă corect la stres. Separat, partea interioară a suprarenalelor (medulosuprarenala) eliberează adrenalina, sub comanda directă a sistemului nervos.

Cortizolul joacă un rol esențial în organism. El influențează:

• menținerea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac;
• buna funcționare a sistemului imunitar;
• sănătatea sistemului nervos și a oaselor;
• metabolismul nutrienților (procesarea carbohidraților, grăsimilor și proteinelor).

Pentru a evalua această funcție, medicul folosește cosintropina, o formă sintetică de ACTH. Se recoltează sânge înainte de administrarea substanței și apoi la 30 sau 60 de minute după stimulare, pentru a măsura creșterea nivelului de cortizol. Acest test dinamic nu trebuie confundat cu o simplă dozare bazală de ACTH, care arată doar nivelul hormonului într-un singur moment.

De ce ai putea avea nevoie de acest test?

Testul ajută la depistarea insuficienței suprarenale primare, cunoscută sub numele de boala Addison. De asemenea, arată dacă există o problemă la nivelul hipofizei, cum este în hipopituitarism, situație care poate duce la o insuficiență suprarenală secundară.

Testul poate aduce informații utile și dacă se suspectează o producție exagerată de hormoni, cum este cazul în sindromul Cushing.

Medicul îți poate recomanda această analiză dacă ai semne de deficit de cortizol:

• oboseală severă și persistentă;
• scădere neintenționată în greutate și lipsa poftei de mâncare;
• tensiune arterială scăzută (hipotensiune) și stări de amețeală;
• slăbiciune sau dureri musculare și articulare;
• pete mai închise la culoare pe piele (hiperpigmentare), mai ales pe coate, genunchi sau palme;
• stări de iritabilitate sau depresie.

În schimb, dacă există suspiciunea unui exces de cortizol, pot apărea:

• creștere rapidă în greutate, în special pe burtă și trunchi;
• rotunjirea feței („față în lună plină”);
• acnee și păr în exces pe corp sau pe față;
• dereglări ale ciclului menstrual sau scăderea libidoului.

Cum te pregătești pentru procedură?

Pregătirea este foarte importantă pentru ca rezultatele să fie reale. Medicul sau laboratorul îți va da indicații specifice înainte de recoltare.

De obicei, testul se efectuează dimineața, iar medicul îți poate cere să nu mănânci câteva ore înainte. Nu opri niciun tratament pe cont propriu. Unele medicamente pot modifica mult nivelul de cortizol:

• tratamentele cu steroizi (prednison, dexametazonă);
• anticoncepționalele orale sau terapia cu estrogeni;
• medicamentele antiepileptice (cum este fenitoina);
• medicamentele pe bază de litiu.

Spune-i deschis medicului ce tratamente și suplimente iei. Doar el îți va spune dacă o pastilă trebuie amânată sau luată după finalizarea testului.

Cum se desfășoară testul de stimulare?

Procedura este simplă și se realizează în spital sau într-un centru de analize:

1. Proba de pornire: Ți se recoltează o primă probă de sânge dintr-o venă, pentru a afla nivelul de bază al cortizolului.
2. Stimularea: Asistenta îți administrează o injecție cu cosintropină (ACTH sintetic), de regulă intravenos sau intramuscular.
3. Probele de control: Se recoltează din nou sânge, de obicei la 30 și la 60 de minute după injecție, pentru a vedea cum au reacționat glandele suprarenale.

Riscurile sunt minime, la fel ca la orice recoltare de sânge: o mică vânătaie (hematom), o ușoară amețeală sau jenă la locul înțepăturii. Rezultatele de laborator sunt gata de regulă în 24 până la 72 de ore.

Cum se interpretează rezultatele?

Dacă glandele tale suprarenale sunt sănătoase, nivelul de cortizol crește semnificativ după injecție. Când valorile rămân scăzute sau cresc peste limitele normale, este nevoie de investigații suplimentare.

În cazurile în care se suspectează un exces hormonal, medicul poate recomanda și un test de supresie cu dexametazonă pentru a clarifica diagnosticul.

Când să mergi la medic

Dacă ai stări inexplicabile de slăbiciune, pierderi în greutate sau amețeli frecvente, programează o vizită la medicul de familie. Acesta îți poate elibera un bilet de trimitere către un medic endocrinolog. Prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), consultațiile de specialitate și o parte dintre aceste analize pot fi decontate.

Atenție: Dacă ai febră, vărsături severe, dureri puternice de burtă, tensiune foarte mică și stare de leșin (confuzie), acestea pot fi semnele unei crize suprarenale acute (criză addisoniană). Aceasta este o urgență medicală majoră. Sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).