Adolescenții și adulții care suferă de ADHD ajung adesea să consume alcool sau alte substanțe. Iată de ce apare acest fenomen și ce trebuie să știi pentru a recunoaște și gestiona din timp riscurile.
„Din cauza ADHD-ului mă simțeam îngrozitor în propriul corp, mă plictiseam cumplit și eram atât de impulsiv încât devenise insuportabil. Simțeam adesea că nu-mi găsesc locul deloc”, povestește Sam, un tânăr care se confruntă cu această afecțiune.
La fel ca multe persoane cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) — studiile arată că peste 25% dintre adolescenții cu probleme de dependență îndeplinesc criteriile pentru acest diagnostic — Sam se află în prezent într-un proces de recuperare.
El face parte și din procentul restrâns, de aproximativ 20% dintre adulții cu ADHD, care ajung să fie diagnosticați și tratați corect, după ce a primit diagnosticul abia la vârsta de 26 de ani.
Deși a început să consume substanțe abia după 21 de ani, Sam a observat rapid că le folosea — în special alcoolul — într-un mod nesănătos.
Cuprins:
Persoanele cu ADHD au niveluri mai ridicate de hiperactivitate și impulsivitate și întâmpină adesea dificultăți în a se concentra pe o singură activitate sau în a sta liniștite pentru perioade mai lungi.
Printre cele mai comune simptome ale ADHD se numără:
Mulți adolescenți și adulți cu ADHD ajung să caute refugiu în diverse substanțe, exact așa cum a făcut și Sam.
Deși motivele sunt complexe, medicii explică faptul că persoanele cu ADHD au dificultăți în reglarea unor neurotransmițători (substanțe chimice prin care celulele nervoase comunică între ele), cum sunt dopamina și noradrenalina.
Lucrurile devin deosebit de dificile pentru adulții al căror ADHD a rămas netratat sau nediagnosticat.
Diagnosticarea este adesea întârziată din cauza unor concepții greșite despre ADHD, care împiedică recunoașterea simptomelor la timp.
„Este ca și cum te-ai juca cu un foc invizibil și te-ai întreba de ce te ard mâinile”, mărturisește Sam.
Astăzi, Sam urmează atât un program de recuperare pentru dependență, cât și un tratament adecvat pentru ADHD și este convins că cele două probleme sunt strâns legate. Cu ajutorul tratamentului prescris de medicul psihiatru, viața lui s-a schimbat radical: se simte mai calm, mai echilibrat și nu mai trăiește acea stare copleșitoare de neliniște când trebuie să stea liniștit.
„Pentru mine, vindecarea dependenței nu ar fi fost posibilă fără tratarea ADHD-ului”, adaugă el.
Împreună cu terapeutul său, a realizat că plictiseala accentuată era principalul factor declanșator pentru consum. Terapia l-a ajutat să gestioneze și să canalizeze acea agitație interioară, fără a mai recurge la substanțe dăunătoare.
Medicii subliniază că, în cazul dependențelor severe, pacientul trebuie mai întâi stabilizat și ajutat să renunțe la consumul activ înainte de ajustarea completă a schemei pentru ADHD.
Află mai multe despre modul în care funcționează aceste terapii din ghidul complet despre tratamentul medicamentos pentru ADHD la adulți.
Urmarea corectă a tratamentului prescris de medic reduce semnificativ riscul apariției dependențelor. Pentru a ține riscurile sub control, este recomandat să iei tratamentul exact așa cum ți-a fost indicat, să faci mișcare în mod regulat și să mergi periodic la evaluări medicale și ședințe de terapie.
De asemenea, medicii pot alege medicamente cu eliberare prelungită, care au un potențial de abuz mult mai redus decât formulele cu acțiune rapidă.
Pentru adulți, pasul esențial este obținerea unui diagnostic corect. Însă prevenția poate începe încă din copilărie sau adolescență.
„Unul dintre cei mai clari factori de risc pentru dependențele de la vârsta adultă este debutul precoce al consumului, iar tinerii cu ADHD netratat sunt mult mai predispuși să experimenteze substanțe de la o vârstă fragedă”, explică psihologii.
Părinții și medicii trebuie să colaboreze îndeaproape imediat ce un copil sau un adolescent este diagnosticat cu ADHD. Împreună, pot stabili cel mai potrivit plan: psihoterapie, adaptări comportamentale, tratament medicamentos sau o combinație a acestora.
Pe lângă sprijinul clinic, implementarea unor strategii practice pentru viața de zi cu zi este esențială pentru a reduce stresul și impulsivitatea.
Rachel, o mamă a trei copii diagnosticați cu ADHD, cunoaște bine aceste provocări. Planul de susținere pentru copiii ei include tratament medicamentos, adaptarea cerințelor școlare și multă activitate fizică zilnică.
Deși la început a fost reticentă în privința medicației, rezultatele au fost evidente. Doi dintre copiii ei urmează în prezent tratament sub supraveghere medicală.
„Înainte, copiii erau trimiși acasă aproape zilnic și riscau să fie exmatriculați. După începerea tratamentului, au devenit elevi conștiincioși, cu rezultate foarte bune”, povestește ea.
Este firesc ca mulți părinți să aibă ezitări la început, însă găsirea unui plan eficient cât mai devreme este esențială pentru sănătatea emoțională a copilului.
Soluțiile pot diferi de la o persoană la alta, dar un tratament corect îi împiedică pe copii și adolescenți să recurgă la alcool sau substanțe periculoase ca mecanism de adaptare.
„Mi-aș fi dorit ca ADHD-ul meu să fi fost luat în serios mult mai devreme”, concluzionează Sam. „Vorbește deschis cu un specialist și intervino la timp. Acest pas îți poate schimba întreaga viață.”
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…